4 Martie 1977

0
8

Aveam doi ani… Eram la bunici, in judetul Galati. Cred ca ne uitam la televizor. Bunicul era in baie, pe toaleta si a inceput sa strige ca se misca… Bunica m-a luat de mina si a fugit cu mine afara… Eu nu-mi aduc aminte nimic din toate acestea… Eram mic si nepasator. In aceasta luna s-au impli­nit 25 de ani de cind 1570 de oameni si-au pierdut viata in ceea ce s-a numit cel mai devastator cutremur romanesc…
Peste 2 mili­arde de dolari pagube materiale, milioane de oameni traumatizati, care, in multe din noptile anilor care au urmat, au paralizat de spaima la fiecare trecere pe strada lor a unui camion de mare tonaj…
4 Martie 1977… Daca dorul de Toma Caragiu ne-ar da pace, am fi uitat complet acele secunde fatale, am fi ramas profund balcanici si la acest capitol.
Autoritatile din Romania au tot iesit la scena deschisa de cateva luni incoace si au aratat ca, “da, daca vine sinistrul, e de jale, avem multe imobile vechi si hodorogite, multe blocuri construite prost, va avertizam, va somam, aveti grija…” Cineva ar putea crede ca mai marii nostri se omoara cu zile de atata grija, dar de fapt nu fac decat sa se spele pe maini de aceasta problema. Atentionarea nu poate insemna rezolvare decat in mintea cuiva depasit de raspunderile care i-au fost incredintate. Este ca si cum i-ai spune unui flamand ca moare de foame, fara ca sa-i indesi in traista o salvatoare bucata de paine. Reducerea cat mai mult posibil a urmarilor unui eventual seism tine, in primul rand, de investitiile care se fac pentru ameliorarea calitatii tehnice a fondului locativ, iar la acest capitol, darea de mana a autoritatilor este sublima, dar lipseste cu desavarsire. Eterna scuza a acestora este ca sumele necesare sunt fabuloase, in conditiile in care economia nationala este la pamant.
Remember 4 martie 1977
Cutremurul din Vrancea, din 4 martie 1977 (M = 7,2), a produs 1570 pierderi de vieti, 11.300 raniti si pagube de peste 2 miliarde de dolari, reprezentand 5Î din PIB. In Bucuresti, s-au inregistrat 90Î din numarul total de victime si circa 70Î din valoarea totala a pagubelor. Capitala se numara printre orasele cele mai expuse la risc seismic din lume, ca urmare a perioadelor scurte de revenire a cutremurelor de intensitate mare si a vulnerabilitatii excesive a sute de imobile. Evaluarile facute pana in prezent conduc la probabilitatea producerii unui seism in Vrancea, cu magnitudine peste 7, in urmatorul deceniu, mai ales in prima jumatate.
In Bucuresti Inspectoratele de Protectie Civila ale municipiului Bucuresti au fost incluse de catre autoritatile sta­tului in randul fortelor care au participat la inlaturarea urmarilor seismului. In perioada 05-21.03.1977, fortele si mijloacele din subordinea Comandamentului Protectiei Civile au participat la misiuni de limi­tare si inlaturare a urmarilor cutremurului in 15 puncte de lucru, pe doua schimburi a cate zece ore, la blocurile Scala, Continental, Hotelul Victoria, imobilul din Str. Lipscani nr. 102, blocurile Miraj, Dunarea si cel din Str. Alexandru Sahia, la imobilele din Str. Hristo Botev, Calea Mosilor 131, Str. Apolodor 31, Palatul Telefoanelor, Facultatea de Chimie si blocul de langa Hotelul Lido, cu un numar de 33 de detasamente formate din 825 de militari, si 13 companii formate din 1950 de militari. In urma interventiei au fost salvate sase persoane surprinse sub daramaturi, au fost descoperite 36 de cadavre, si au fost recuperate importante valori materiale.
Bulina rosie
Momentul 4 martie 1977 a speriat serios autoritătile de la acea vreme. Se spune că Ceausescu personal a ordonat ca toate constructiile din Bucuresti afectate de cutremur să fie expertizate si consolidate în regim de urgentă. S-a pornit o actiune pompieristică, însă n-a tinut mult. Oamenii îsi amintesc cum se consolidau apartamentele cu locatarii înăuntru, până când se pare că tot Ceausescu a stopat actiunea. Apoi s-a trecut la insemnarea pe harta cu o bulina rosie a cladirilor aflate in pragul prabusirii…
Stiintific, nu există metode de predictie a seismelor, însă statisticile oferă o imagine de ansamblu asupra intervalelor de timp la care se produc acestea. Astfel, o dată la 30-40 de ani are loc un cutremur major, după cum se poate vedea în ultimele două secole: 1802, 1829, 1838, 1868, 1908,
1940 (7,4 grade Richter), 1977 (7,2 grade Richter). Conform acestor observatii, AICR a estimat că următorul cutremur de magnitudine mare s-ar putea produce în intervalul 2006-2016.
Ramine speranta ca ceea ce s-a intimplat in ‘77 sa nu se repete… Si acest lucru nu depinde numai de noi…