Pietro Lucian Pavoni, Consulul General al României la New York

0
242
PLPavoni_Consul_general_NY._nr_100

PLPavoni_Consul_general_NY._nr_100Rep.: Dle Consul General, vă rog să vă prezentați, în numele corpului diplomatic pe care îl conduceți, cetățenilor româno-americani, din zona metropolitană a orașului New York, precum și celor de pe coasta de est a Statelor Unite. De asemenea vă rog să faceți un scurt rezumat al activității diplomatice a Consulatului Ge­neral României la New York și a rolului pe care acesta îl are în asigurarea serviciilor consulare solicitate de către cetățenii români.
Pietro Lucian Pavoni: Eu nu sunt diplomat de profesie, să spunem așa, pentru că istoria mea a fost în business și așa am și ajuns în America. Nu emigrând ci lucrând aici. Eu am lucrat din tinerețe chiar, în comerț exterior deci înainte de 1989. Mă ocupam de exportul în spațiul nord american, respectiv exportam confecții, tricotaje, țesături, care pe vremea aceea erau produse de industria textilă din România, aflată la un înalt nivel de producție. Erau aproape un milion de muncitori care lucrau în industria textilă atunci. Deși era o producție planificată, centralizată, prețurile erau competitive dar noi puteam concura și cu China, sau cu India, într-o oarecare măsură, pentru producțiile de masă, în afară de cele care necesitau o calitate excepțională, deci implicit un preț de valorificare mai mare. Din anul 1993 România a recăpătat Clauza Națiunii Celei mai Favorizate, la care renunțase prin decizia lui N. Ceaușescu în 1988 (deși o avea din 1975, fiind a doua țară din blocul comunist, după Polonia, care o primise), într-o formă temporară iar din 1997, într-o formă permanentă. Conform acestei clauze România beneficia de cel mai bun regim de taxe vamale la exportul în SUA. După 1993 compania la care lucram eu, privată între timp, s-a gândit să deschidă un birou intermediar între exportator și beneficiarii de aici, din SUA. Deci s-au pus bazele unei firme americane dar cu capital românesc la New York, având sediul în Empire State Building, pentru opt ani de zile. Totul a mers bine câțiva ani, dar odată cu scăderea producției din România, când fabricile de produse textile au început să se închidă, sau să se privatizeze, situația mea la această firmă s-a schimbat. Lucrând în New York îi știam pe toți membrii Consu­latului General al României, mai ales pe cei de la secția economică.
Atunci Departamentul de Comerț Exterior era în cadrul Ministerului de Externe, care în acei ani a avut o politică de atrage și oameni de afaceri, cu experiență mai ales pe piețele occidentale, pentru a-i pregăti ca viitori diplomați. Așa am ajus și eu să devin diplomat printr-un concurs de împrejurări favorabile, pentru că tocmai se eliberase postul de la secția economică de la Consulatul General din New York. Am dat imediat testele necesare la Ministerul de Externe de la București și am fost numit consilier economic la New York. Deci din anul 2002 până în anul 2005 am fost consilier economic. Din anul 2005, după vizita ministrului de externe de atunci dl Ungureanu, la New York, deoarece postul de consul general devenise vacant, acesta m-a propus pe mine. Propunerea a fost acceptată de primul ministru… și din august 2005 sunt consul ge­neral. Doresc să precizez, consulatele în general nu au mesajul politic al țării pe care o preprezintă în fața administrației americane, ci au sarcina serviciilor consulare pentru cetățenii româno-americani sau români, legătura cu comunitatea prin participarea la acțiuni de ordin cultural (la New York este ceva mai simplu pentru că există Institutul Cultural Român, destul de bine utilat și cu personal, care preia foarte multe dintre aceste acțiuni culturale), asistență juridică dar într-un regim redus, mai mult consultativ, pentru că nu pot reprezenta în instanță neavând acest drept în SUA. Asistență umanitară pentru deținuții români și asistență consulară dacă este cazul. Ne implicăm de asemenea în acțiunile comunității, după cum se știe am găzduit Cenaclul Mihai Eminescu în luna ianuarie, am mai avut și alte acțiuni culturale ale revistei Lumină Lină (Pr. Damian). Jurisdicția noastră se întinde pe toată coasta de nord – est. Mai avem și consuli onorifici la Boston, la Bridgeport și la Philadelphia. Acești consuli onorifici, aprobați inițial de către Departamentul de Stat american, promovează în ge­neral imaginea României în SUA.

Articolul precedentPrezentare Simona-Mirela Miculescu
Articolul următorEmil Boc: “România este una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii americani”
Nicholas Buda
Dacă sunteți autorul acestui articol, avem nevoie de ajutorul dvs. Muncim din greu pentru a crea un sit de înaltă calitate și pentru a vă afișa articolul în cel mai bun mod posibil. Va rugam sa trimiteți 1.o imagine de profil de înaltă calitate 2. o scurtă descriere a dvs. (1-2 paragrafe). 3. o adresa functionala de email 4. toate platformele media unde puteti fi gasit ( youtube, facebook, vimeo, instagram, blog, website, twitter, linkedin, etc.) Imaginile alb-negru sunt de preferat. Vă rugăm să nu folosiți alte filtre. Vă rugăm să trimiteți informatiile la lucianoprea@gandaculdecolorado.com