Descoperită de europeni de doar cinci secole, Ţara de Foc are o istorie de peste 10.000 de ani, confirmată arheologic
*
Primul european care descoperă Ţara de Foc este Ferdinand Magellan (Fernão de Magalhães, c. 1480 – 1521), în 1520. A trecut prin strâmtoarea care azi îi poartă numele. Navigatorul Johannes Schöner, aka Johann Schönner, Johann Schoener, Jean Schönner, Joan Schoenerus (1477 –1547), în 1515, şi harta desenată de Loop Home arătau posibilitatea unei conecţii între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. Corabia lui s-a numit Trinidad.
*
Au trecut ulterior prin Strâmtoarea Magellan alţi navigatori: Francis Drake, pirat, în 1576; Olivier Van Noort, olandez, în 1598; Pedro Sarmiento de Gamboa, spaniol, în 1584; Joris van Spilbergen, olandez, în 1614; Thomas Cavendish, englez, în 1786.
*
Turul Ţării de Foc, pe apă, este efectuat de Willem Cornelisz Schouten şi Jacob le Maire, în 1616, cu nava maritimă „Eendracht”, care descoperă Peninsula Mitre, Isla d’Estados şi renumitul Hoom Caap (Cap Horn). Furtunile pe mare, gheaţa şi terenul ostil, frigul excesiv sunt obstacole de care se izbesc navigatorii. Fraţii Nodal navighează cu două caravele (caravel), în anul 1618. Jacques l’Hermite (c. 1582 – 1624), cunoscut şi ca Jacques le Clerq, un comerciant olandez, se încumetă şi el în areal, în anul 1624. În Golful Nassau, 14 dintre mateloţii săi sunt ucişi de aborigenii Yámana. Îl va urma alt olandez, Hendrik Broer, în anul 1642. Alte expediţii în Ţara de Foc sunt întreprinse de Beauchesne (1698), G. Anson (1740), J. Byron (1764) şi James Cook (1769). Alexandro (Alessandro) Malaspina, un italian în slujba forţelor navale spaniole, navighează cu două corvete „Descubierta” şi „Atrevida”, în scopul de a executa hărţi maritime.
*
Luis Piedrabuena (1833 – 1883) a consolidat suveranitatea Argentinei asupra sudului, atunci cvasi-nelocuit şi neprotejat de stat.
*
În 1884, canoniera ”Parana”, din cadrul Diviziei Expediţionare a Atlanticului de Sud, soseşte în Golful Ushuaia, unde întâlneşte pe Thomas Bridge şi pe misionarii săi anglicani. Ultimul pirat din Canalul Beagle, Pasculin Rispoli, a ajutat câţiva puşcăriaşi de la închisoarea Ushuaia să evadeze, printre care pe anarhistul Simón Radowitzky (n. Szymon Radowicki, în Ucrania, 1891, mort în México în 1956). Goeleta „Maria Auxiliadora”, aparţinând congregaţiei anglicane (începând cu anul 1892) naufragiază în anul 1898.
*
Alte nave maritime care s-au aventurat în Ţara Focului: „Duchess of Albany” (1893); „1 Mai” (1886), „Allen Gardiner” I, II şi III (1854, 1874, 1885), „Romanche”; vasele familiei Beban şi Cutter-ul „Garibaldi” (1896), goeletele „Negra” (1911), „Tomasito! (1913) şi „Blanca” (1916).
PRIMA ZI: ÎMBARCAREA LA USHUAIA
Data: 19.12.2015
Poziţia: 054°51’S / 068°02’V
În sala de aşteptare din Portul Ushuaia, la Control de Pasajeros, aud vorbindu-se româneşte. Viorel, Costi şi Andrei, vaporeni români din Tulcea şi Constanţa, fac drumuri în Antarctica dar pe alte nave.
Trecem prin vamă, securitate în port – înainte de a urca pe vaporul „Plancius”. La ora patru după amiază e îmbarcarea. Vreo 30-40 de studenţi veniţi în grup. Bucuroşi, gălăgioşi… Sunt repartizat la cabina 309. Cabina conţine două paturi, noptiere, dulapuri şi o măsuţă cu un scaun, toaletă şi un duş.
Colegul de cabină, Zhang Yihao, este chinez din Shanghai, realizator de emisiuni de televiziune, documentare (Reality TV) despre actorii chinezi, împreună cu Jing Neng de la canalul Dragon TV. Avem un ecran electronic în cameră, unde ni se anunţă programul în fiecare zi.
*
Deoarece vom naviga în largul oceanului noaptea ce vine, suntem sfătuiţi să luăm pastile contra răului de mare şi să închidem ermetic uşile la dulapuri şi noptiere (să nu zgâlţâie tot drumul). Pentru dineu, avem trei opţiuni să ne alegem dintre felurile de mâncare. Ne anunţă şi prin speaker-e în fiecare cabină.
*
Vaporul vecin, „National Geographic Explorer”, tocmai a pornit.
Ridică şi „Plancius” ancora.
Pe Puntea 6 fac poze. E un vâââânt…
*
Ofiţerul 2 din echipaj este român, Matei Mocanu, iar inginer-şef de expediţie este tot un român: Sebastian Alexandru. Puntea cea mai de sus este numărul 7. Alt vapor, „Sea Adventures”, s-a pornit. Toate merg în Antarctica.
*
Avem un doctor olandez la bord. Echipajul e global: argentinieni, români, francezi, olandezi, germani, ruşi etc. Turiştii – din zeci de ţări. Nimeresc la dineu lângă trei coreeni. Kamsa Hamnida (감사합니다) înseamnă mulţumesc în limba lor.
*
117 turişti, 46 membri ai echipajului (incluzând ingineri, mateloţi, ofiţeri, lectori ştiinţifici, oameni de curăţenie, bucătari, chelneri, doctori), pentru această excursie pe vasul olandez „Plancius”.
*
Scopoderm TTS 1,5 mg: plasture pus preventiv în spatele urechii drepte pentru a preveni răul de mare. Văd mulţi turişti cu punctul alb lângă urechi. Mi le-a dat doctorul olandez. Cică efectul durează trei zile, apoi trebuie să iau altul. Eu am înghiţit şi o pilulă de motion sickness, din tubul adus din New Mexico.
*
Căpitanul vasului este Alexey Nazarov, din Rusia, iar ofiţer-şef, Jaanus Hannes din Estonia. Membrii echipajului sunt din 12 ţări.
ZIUA A DOUA: ÎNTRE OCEANE
Data: 20.12.2015
Poziţia: 056°21’ S / 065°51’ V
Vânt: NV 5
Vreme: Cer acoperit
Temperatura aerului: +5°C
Micul dejun, la ora 8:00.
Îmi înghit pastila de motion sickness în fiecare dimineaţă.
*
La 9:30, lectură despre Geografia Antarctică de Sebastian Arrebola din Argentina, organizatorul principal. Limba expediţiei: engleza, desigur.
*
Antarctica este mai rece şi mai neprimitoare decât zona Arctică (Polul Nord). Urşi polari în nord, pinguini în sud. Antarctica este al şaselea continent. Nu există animale mamare în Antarctica. În zona polară nordică există indigeni (eschimoşi) trăind acolo. În Antarctica n-au existat băştinaşi. Marea Britanie, Franţa, Australia, Germania şi Chile au pretins sectoare antarctice la începutul secolului XX.
*
Din punct de vedere geologic, acum 32-40 milioane de ani exista un singur continent în sudul globului, numit Gondwana sau Gondwanaland, care treptat s-a împărţit, celălalt continent, nordic, fiind Laurasia, ambele desprinse dintr-un supercontinent, Pangaea, care ar fi existat în urmă cu 300 şi 180 milioane de ani.
*
Mişcări tectonice şi vulcanice frecvente în Antarctica. 1800 metri înălţime este altitudinea medie în Antarctica. Şi este cel mai vântos continent. Temperatura cea mai scăzută din lume: -89,6°C la staţia rusească antarctică Vostok. Cu 40% radiaţii mai puţine în Antarctica, în comparaţie cu zona ecuatorială. Există peste 100 de văi uscate (fără gheaţă) în Antarctica. Vânturi catabatice (necauzate de condiţiile atmosferice). 280 de lacuri situate dedesubtul gheţii, la 400 m adâncime, detectate prin unde radio.
*
La 11:30, prezentarea lui Christophe Gouraud, din Franţa, despre „Păsări din Sudul Atlantic şi Antarctica”, în sala de conferinţe de pe Puntea nr. 5. Specii pelagice, care folosesc uscatul numai pentru clocit. În rest, ele trăiesc în largul oceanului. Pinguini, albatroşi şi petreli. Specii de pinguini (regali, imperiali, mici, africani, Galapagos, Rockhopper, Adelie, Macaroni ş.a.).
*
Albatroşii sunt păsări mari şi se subîmpart în patru genuri: Genul Diomedea (de talie mare care trăiesc în emisfera sudică), Genul Phoebastria (mari, care trăiesc în regiunea Pacificului de Nord şi la tropice), Genul Thalassarche (de talie mai mică cu penajul de culori deschise), Genul Phoebetria (de talie mai mică, cu un penaj de culori întunecate).
*
Petrelii se împart în multe subspecii: gigantic nordic, gigantic sudic, petrelul pictat, antarctic, petrelul de zăpadă cu barbă albă, petrelul de furtună al lui Wilson, cu dosul negru. Păsări de coastă: cormorani, pescăruşi, lupii de mare antarctici (care fură ouăle şi puii de pinguini şi cormorani).
*
Sunt ameţit de la balansările continue ale vaporului. Am dureri de cap. Unora le-a fost rău. Să mai treacă una-două zile până ne obişnuim cu marea…
*
La 12:30, prânzul. Pentru limonade trebuie să plătim în plus. Ne taxează pe cameră. Privind conecţia la Internet: 60 de euro pentru 10 zile, însă dacă vrei doar să verifici email-urile – 15 euro. În fiecare dimineaţă ni se face curat în cameră. Pentru spălat rufele, se plăteşte cabinierei. La 16:30, prezentarea „Ice is not just for drinks”, de Andrew Bishop din Australia.
*
Cantitatea de gheaţă se dublează în iarna australă, extinzându-se în oceanul antarctic de jur-împrejur. Iar în vara australă, se topeşte ajungând puţin mai mare decât suprafaţa Antarcticei. Mai văd persoane care iau notiţe sau scriu jurnale intime.
*
Polul Magnetic, stabilit conform câmpului magnetic al Pământului, este diferit de Polul Geografic, stabilit conform axei de rotaţie a Pământului. Dar poziţiile variază odată cu timpul. Chiar ciudat, polul magnetic nordic se inversează cu polul magnetic sudic.
*
În Strâmtoarea Drake, se zăreşte „arteziana” unei balene. Studenţii la biologie de la Virginia Tech, SUA, sunt în grup. Păsările de mare pot zbura zile întregi continuu, pot dormi când sunt în zbor („închid” o jumătate de creier), se odihnesc pe apă (înotând), dorm pe apă, însă îşi fac cuib şi clocesc pe uscat. Având aripile foarte lungi, păsările planează, rar fâlfâind din aripi.
*
Observation Lounge este locul de prezentări ştiinţifice despre Antarctica (Puntea 5). Iar în Dinning Room luăm masa (Puntea 3). Când mergem pe punte, suntem sfătuiţi ca o mână s-o ţinem tot timpul pe vapor (pentru echilibru, pentru contrabalansare).
*
Antarctica este al şaselea continent pe care pun piciorul (după Europa, Africa, America, Asia şi Oceania).
ZIUA A TREIA: PASAJUL DRAKE
Data: 21.12.2015
Poziţia: 060°57’ S / 064°04’ V
Vânt: N 4
Vreme: Parţial noros
Temperatura aerului: -2°C
La ora 9:30 avem prezentări instructive: cum se operează „Zodiac”-ul (o barcă de cauciuc gonflabilă); îmbrăcămintea water-proof; rucsacul water-proof; numai trei persoane pe scări; joint to joint, marinăreşte: să apuci cu palma încheietura (nu palma) braţului celuilalt când ţi se dă ajutor;cum să ne îmbarcăm/debarcăm în şi din „Zodiac”; să nu zădărim pinguinii; vremea antarctică se schimbă când nu te aştepţi; terenul poate fi alunecos; Antarctica miroase a fecale de pinguin; acceptă ajutorul dat de şoferului zodiacului; regula de 5 metri: nu te apropia la o distanţă mai mică de 5 metri de animale, care nu-s obişnuite să vadă oameni, deşi ne pot urma din curiozitate; pentru alte animale mai sensibile (foci, morse) stai mai departe, la 15-20 metri; man over board = o persoană a căzut în apă; îmbrăcat lifejacket (jachetă de salvare), ce se pune în jurul gâtului; IAATO = International Association of Antarctic Tours and Operations reglează turismul în această zonă; nu arunca nimic; nu aduce seminţe de plante sau animale; aparatul de fotografiat trebuie ţinut într-o pungă de plastic; fără mâncare să fim pe ţărm; fără graffitti, chiar şi pe zăpadă; nu interfera cu animalele; nealterarea ecosistemului antarctic; nu alerga (să nu speriem animalele); nicio dronă permisă; steagurile roşii înseamnă interzis de trecut; există colibe de refugii (în caz că ne prinde vreun viscol); terenul este inospitalier, periculos, impredictibil; mai multe straturi de îmbrăcăminte, plus rezerve.
*
Turişti din: China, SUA, Olanda, Germania, Franţa, Coreea de Sud, Belgia, Dubai. Am suficient timp să scriu pe vapor, în Holul de Observare, pe Puntea 5. De două zile şi două nopţi înaintăm spre Antarctica fără oprire. Ne-au dat cizme de cauciuc. Ne fac instrucţie cum să curăţăm îmbrăcămintea şi încălţămintea cu aspiratorul, pentru a nu transmite bacteriile în Antarctica. Vaporul despică valurile cu o viteză de 11 noduri pe oră (aproximativ 20km/h). Viteza vântului, viteza avionului se măsoară tot în noduri pe oră. Un nod = 1,8 km (de fapt, o milă).
*
Dacă ieri am avut simptome de rău de mare, dar într-un procent mic, chiar şi stări confuze, între da şi nu (ca-n logica neutrosofică!), în a treia zi a expediţiei m-am sculat bine dispus, fără senzaţii de ameţeală, vomitături ori scădere a tensiunii (leşuială, lipsă de energie).
*
World Conservation Union (IUCN) stabileşte regulile de protejare a florei şi a faunei, în pericol de extincţie (conform Listei Roşii din anul 2014). IUCN utilizează termenul ”taxon” pentru un grup de organisme. Un taxon este considerat: În pericol de extincţie, dacă numărul indivizilor este mai mic de 250 şi/sau populaţia a scăzut cu un procent mai mare de 80% în 10 ani; În pericol de extincţie, dacă numărul indivizilor este sub 2500 şi/sau populaţia a scăzut cu un procent mai mare de 50% în 10 ani; Vulnerabil, dacă numărul indivizilor este sub 10.000 şi/sau populaţia a scăzut cu un procent mai mare de 30% în 10 ani; Există taxoni care sunt extincţi în sălbăticie, dar supravieţuiesc în captivitate, prin cultivare ori prin naturalizare.
*
Prezentarea „Antarctic Seals” [Foci antarctice], de Barbara Post (din Austria). Mamiferele astea grăsoase (foci, morse, balene) parcă-ar fi burdufuri umflate ce lenevesc pe gheaţă cu burta la soare. Focile, morsele şi leii de mare fac parte din categoria pinnipedelor, adică animale cu pene pe picioare. Focile de apă sunt ca acrobaţii la circ. Pot coborî până la 800 metri adâncime.
*
A început să ningă. Trecem pe lângă Insula Smith din Arhipelagul Shetland Sud. Convergenţa Antarctică este o coroană circulară, între latitudinile 56°C şi 60°S, unde apele reci ale Oceanului Sudic întâlnesc (fără a se amesteca) apele călduţă ale subantarcticului. Suprafaţa continentului Antarctica este de 11.900.000 km2 şi grosimea medie a gheţurilor sale este de 2.300 m, iar grosimea maximă de 4.776 m. Parţial, gheaţa se topeşte în timpul verii australe, rămânând pe o suprafaţă de 4.000.000 km2, iar în timpul iernii australe, ajungând la 19.000.000 km2. Muntele antarctic cel mai înalt, de 4.897m, este Masivul Vinson.
*
În anul 2014 existau 81 de staţiuni de cercetare, numărul oamenilor de ştiinţă ajungând la 4.459 în vara lui 2014. Deoarece zăpada este albă şi curată, razele solare sunt reflectate în proporţie de 90% de la sol înapoi în atmosferă, deci solul reţine foarte puţină căldură. Gheţarii sunt de două feluri: de apă dulce, şi de apă sărată. Când gheaţa începe să se deplaseze, datorită propriei sale greutăţi, devine gheţar. Aisbergurile pot fi negre (când au roci în ele), sau verzi (când conţin alge), albe, sau albastre. Apa mării, fiind sărată, îngheaţă la -1,9°C.
*
S-au descoperit minerale şi petrol în Antarctica, dar exploatarea lor este interzisă. Vapoarele, care vor să viziteze Antarctica, trebuie să obţină aprobare de la autorităţile antarctice din ţara lor. Biodiversitatea antarctică este mică în comparaţie cu alte habitate. 120 de specii de peşti trăiesc în Antarctica, iar pe glob sunt cunoscute 30.000 specii de peşti. Peste 10.000 specii de păsări există pe glob, dintre care doar 3% sunt considerate păsări de mare. Pentru că apa potabilă e greu de găsit, păsările de mare s-au adaptat şi beau apă sărată, apoi elimină excesul de sare prin glandele localizate deasupra ochilor. Lichidul foarte sărat se scurge pe nările lor şi prin cioc. Pinguinii în apă plonjează ca torpilele.
*
Deoarece stratul de ozon (O3) deasupra pământului, situat între 14-40 km înălţime, are goluri, radiaţiile ultraviolete (UV-B) nu mai sunt filtrate şi ele atacă membranele şi ADN din celule, producând cancer de piele. De pildă, în Australia şi Noua Zeelandă, aflate în emisfera sudică, a crescut numărul de pacienţi cu cancer de piele. Stratul protector de ozon a fost distrus datorită gazelor industriale eliberate în atmosferă.
*
Trei coreeni: Jeong, Yeom şi Han, cu mine, la cină, pe vapor. Glumim încontinuu. Avem un telefon şi un televizor cu cinci canale în fiecare cabină (dintre care 1, 2 şi 5 sunt informaţii de la vapor şi itinerarul pe hartă, iar 3 şi 4 cu filme şi documentare). Cum se balansează vaporul acesta… parcă ar fi pe arcuri. Simt cum se mişcă patul, se îndoaie… şi revine la loc.
*
Există 34 specii de pinnipede. Cea mai mare parte a timpului o petrec în apă. Întâlnim două categorii de foci: otarijde (care au urechi interioare) şi phocide (care nu au urechi exterioare). În Antarctica trăiesc şase specii de foci: foca mâncătoare de crabi, foca leopard, foca Ross, foca Weddell, foca sudică elefant şi foca antarctică cu blană. Corpul focii este fuziform (hidrodinamic am zice, similar cu forma aerodinamică a păsărilor).
În apă şi pe uscat, pentru deplasare, se folosesc de flippers.
*
Cum se căznesc micuţii pinguini, sărind de pe un sloi de gheaţă pe altul… Parcă ar fi nişte boboci anemici de raţă. Cum îşi fac vânt în apă şi se-aruncă pe ţărm, ca nişte misile de pluş!
*
Totul e legat în natură, interdependent. Dacă şi animalele se bat pentru dominaţie, pentru teritoriu, pentru hrană, pentru femele – ce să mai zicem de oameni?!
*
Valuri înspumate, neastâmpărate şi înalte. Şi vântul, urlând noaptea… Se-aud lovituri puternice afară… Parcă vaporul se izbeşte de gheţari, ori crezi că merge pe pietriş. Cabina se bălăngăne şi patul e ca un dălnăiuş… Ne-apropiem de Peninsula Antarctica,
de sfârşitul lumii. Am impresia că vaporul se rupe. Scârţâie din toate încheieturile, ca un bătrân.
*
Am fost inspirat să-mi iau creioane şi-o ascuţitoare, în loc de pixuri (cărora le îngheaţă pasta şi nu mai scriu) pentru foto/video jurnalul meu. Umblu cu ele mereu în buzunar.
*
Împărăţia Albului. Biciuirea Vântului. Dogoarea Gerului. Ţara Pinguinilor. Ţara Focilor. Ţara Balenelor. Ţara Păsărilor şi-a Peştilor.
*
Înaintăm spre imposibil. Care este limita dintre Posibil şi Imposibil? Precum în paradoxurile sorite, sau mai clar în logica neutrosofică, aveam de-a face cu o triadă: zona posibilă, zona imposibilă şi zona nedeterminată (neclară) care este şi posibilă şi imposibilă. Îţi vine ameţeala când vezi numai alb, înalt şi straniu…
*
Specii ne-native au fost introduse, intenţionat sau neintenţionat, în insulele antarctice şi sub-antarctice, precum: microbi, ciuperci, alge, nevertebrate, plante, peşti şi păsări. Pentru limitarea dereglării habitatului antarctic, IAATO (International Association Antarctica Tour Operations) a trasat măsuri de protecţie. Până în prezent, aproximativ 200 specii ne-native au fost identificate, care au dus la alterarea ecosistemului.
*
Oceanwide Expeditions recomandă următoarele: Nu lăsaţi nimic, decât urme de paşi. Nu luaţi nimic, decât memorii. Maximă polară: Nu există vreme proastă, ci haine neadecvate. Maximă polară: Dacă ţi-e frig la picioare, pune-ţi căciula pe cap (pentru a evita scurgerea căldurii din corp). Nu te înfofoli prea mult, fiindcă vei transpira prea tare.
*
Numele „Plancius” al vaporului vine de la Petrus Plancius (1552-1622) care a fost astronom, cartograf şi geolog olandez. În 1590, Plancius a publicat o hartă a lumii, din care se prevedea că oceanele lumii se conectează.
*
Willem Barentsz (anglizat ca Barents sau Barentz, c. 1550 – 1597) organizează noi expediţii olandeze, descoperind în 1596 Novaya Zemlya şi Spitsbergen şi dezvoltă industria vânatului de balene în secolul al XVII-lea.
(va urma)
