El este Radu Iliescu, profesor de limbă franceză. Don’ profesor are un blog, cu articole interesante, de larg interes public. Am citit câteva dintre ele. La unul, chiar am făcut haz de necaz. E vorba despre noi, românii. De fapt, mai bine spus, doar despre cei mai buni profesioniști dintre noi. Cu mici scăderi în activitatea lor. Scuzabile, că doar oameni suntem! Să-l lăsăm pe dl Radu Iliescu să ni-i prezinte:
El este Tudor, mecanic auto. Astăzi a venit un client cu o problemă la suspensie. I-a spus că sunt stricate bucșele, capetele de bară și rulmenții. De fapt, era doar un rulment stricat. Și-a dat seama din prima. Tudor s-a uitat la client și a înțeles că are de-a face cu un habarnist. Așa că l-a jumulit de să-i meargă fulgii. Tudor este un profesionist, foarte bun pe meseria lui.
El este Mircea, medic chirurg. Astăzi a venit un pacient. I-a spus că are nevoie urgentă de operație și fără 3000 de euro nu mișcă un pai. De fapt, pacientul e doar bătrân și cu bani, deci tot e nevoie de o intervenție ca să-i rezolve măcar parțial problema. Cea cu banii, că bătrânețea… Mircea este un profesionist, el nu face decât ceea ce se poate.
Ea este Anda, funcționar la ANAF. Astăzi a venit un contribuabil ca să-i calculeze penalitățile după amnistia fiscală. Din zăpăceală, a cam încurcat procentele, dar contribuabilul a plătit și gata. Un pic cam mult. Acuma, ce să facă? Trebuia să fie și el atent, să nu lase totul pe umerii ei. A greșit, dar cel puțin nu și-a pus banii în buzunar, surplusul s-a dus la stat. Ea n-a furat pe nimeni. Anda este o profesionistă, ea nu-și permite nicio greșeală.
Ea este Cristina, profesoară. E adevărat că în timp ce-și examinează elevii își scoate mobilul și se dă pe net, e foarte pasionată de noile tehnologii. Da, elevii scot cărțile și se mai inspiră și ei un pic, doar n-o fi foc. Copiii din ziua de azi sunt foarte inteligenți, nici n-au nevoie să învețe, știu deja atât de multe lucruri. În plus, toată lumea ia numai 10 la materia ei, toți sunt fericiți, nimeni nu a venit niciodată să-i reproșeze lipsa de exigență. Și copiii, și părinții, adoră să fie fericiți. Cristina este o profesionistă, ea cultivă numai succesul.
El este Ionel, procuror. Onorată instanță, e drept că inculpata are o sentință definitivă care-i restituie imobilul aflat în proprietatea părinților ei și confiscat în mod abuziv de regimul comunist. E drept că inculpata a așteptat timp de zece ani ca primăria să o pună în posesie în temeiul sentinței rămase definitive. Dar, onorată instanță, inculpata nu trebuia să vină cu poliția și să-și ia propriul imobil, acesta este un abuz, nu avem voie să ne facem singuri dreptate. Drept pentru care cer închisoarea cu executare pentru inculpată, onorată instanță. Ionel este un profesionist, nu admite să glumească cineva cu statul de drept.
El este Dorin, comersant de substanțe dezinfectante pentru spitale. Este adevărat că le diluează un pic, în vreme ce bacteriile și virusurile își păstrează concentrația de 100%. Însă acesta este doar un zvon. Poate că doar angajații lui fură. Sau cei din spitale. Sau cei din furnale. Nu se știe. El, Dorin, n-ar face niciodată așa ceva. De fapt, nici nu face. Dorin este un profesionist, renumele lui este fără pată.
Ea este Ioana, redactor de știri de scandal. Ioana scrie superb în limba română, e o cititoare de elită și are un parcurs intelectual impecabil. Întotdeauna i-a plăcut exprimarea fără greș. Acum redactează știri despre flăcăi care violează babe sau sodomizează motocositoare. Ioana nu este fericită, dar nu-și poate permite să-și dea demisia: are rate la bancă. Și oricum nu s-ar duce să lucreze în altă parte, pentru că redactarea știrilor este foarte bine plătită la televiziune. Ioana este o profesionistă, în viața ei n-a greșit o cratimă.
El este Cristian, și este jurnalist în presa scrisă. Cristian este un cerber, un monstru, un zeu. Cristian este foarte corect, corupția îi face comoții cerebrale, contradițiile logice îi provoacă zona zoster. Cristian este o statuie vie a integrității. Însă Cristian nu pune niciodată sub semnul îndoielii sistemul. Pentru el, sistemul este ca o mare perfect calmă, ca o zi nici prea-prea, nici foarte-foarte, ca o apă cristalină. Cristian se luptă cu detaliile de dimineața până seara, apoi merge acasă să-și refacă forțele pentru a doua zi. Cristian este un profesionist, cu el democrația e pe mâini bune.
Ea este Anca, parlamentar. Anca este una din vocile de aur ale muzicii românești de un anumit gen. Poate cânta pe 4 octave, ba chiar poate scoate ultra-sunete, pe care doar câinii le aud, oamenii niciodată. Anca nu știe ce votează, ea nu înțelege nimic din legi, nici nu se străduiește să le citească vreodată. Dar Anca votează așa cum îi spune partidul, ea este foarte conștiincioasă, veșnic preocupată de interesul României. Anca are deja două mandate și va candida și la următoarele alegeri. Anca este o profesionistă, niciodată n-a fost amestecată într-un scandal de corupție.
El este Vlad, drumar. După cum îi spune și numele, Vlad face drumuri. Dacă există o diferență de 10 cm în plus sau în minus între o gură de canal și restul drumului, puteți fi siguri că l-a făcut Vlad. A muncit din greu ca să ajungă acolo unde este acum, a făcut liceul la seral și numai el știe cât s-a chinuit să termine odată facultatea aceea. Acum e dom’ inginer Vlad. Nu prea poate citi un releveu, de fapt a renunțat să se mai complice cu hârțoagele, el e om de acțiune. De asta ți s-a rupt brațul la roata dreapta față când ai călcat în canal prin întuneric. Dar Vlad e un om corect, el fură calculat și le face parte la toți șefii, de aceea e iubit si stimat de oricine. Vlad nu e vinovat că tu conduci ca un prost. Vlad este un profesionist, viața lui se măsoară în kilometri de drum reabilitat.
El este Adrian, economist. Adrian a fost de câteva ori ministru în guvernele postdecembriste și a sprijinit privatizarea. De fiecare dată a prezentat-o ca fiind sursa bunăstării viitoare: vor veni străinii și vor tehnologiza fabricile noastre, va crește productivitatea și salariile angajaților. Adrian a omis să spună că străinii pot închide când vor ceea ce devine proprietatea lor, că pot să-și repatrieze profiturile și că au pârghiile necesare să nu plătească niciodată impozite. Adrian a fost un student de nota zece și știa bine care e reversul medaliei. Adrian nu a mințit niciodată, dar știe că nu-i prudent să răspunzi la întrebările pe care nimeni nu le pune. Adrian este imun pentru deciziile politice pe care le-a luat, în conformitate cu legea. Adrian este un profesionist, a fost cooptat în colectivul de specialiști ai Băncii Mondiale.
Ea este Miruna, farmacistă. Ar putea vinde și medicamente clasice, mai ieftine, dar ea are un target de profit. Miruna nu vrea să fie șomeră, e mare bătălie și pe locurile de muncă din farmacii. De aceea, Miruna recomandă doar medicamentele cele mai scumpe. Nu e vina ei că băbuța are o pensie mizerabilă, trebuia să muncească, nu să se lase în baza statului. Oricum, Miruna îi plătește, din cotizație, pensia băbuței. Miruna are conștiința împăcată, ea nu-și face decât meseria. Miruna este o profesionistă, nicio rețetă medicală nu prezintă enigme pentru ea.
Așa suntem noi, românii. Buni ca pâinea caldă, ospitalieri și generoși. Nu dăm în cap nimănui, încercăm să supraviețuim în vremurile acestea grele. Nimeni nu ne poate reproșa nimic, suntem niște profesioniști. Harnici și muncitori, cu mici scăderi, ca doar oameni suntem. Iar suma tuturor scăderilor noastre este România.
