1. Începutul de secol XXI s-a făcut remarcat prin aproape o criză de personalități politice marcante, situația fiind globală. Trenează șirul problemelor esențiale nerezolvate. Europa a devenit prelungirea unui teatru de război religios-politic care nu-i aparține, înfruntarea șiiților cu sunniții, și lovituri de lance ale terorismului islamic. În Franța parcă se perpetuează o fragilitate statală, moștenire din WW1 și WW2, pusă parțial pe seama sechelelor post-imperiale. O Germanie depersonalizată de războaie și obligată să joace după criteriile Aliaților, se adaugă uneia a toleranței față de imigranți, sub cancelariatul unei doamne. Reacția egoismului britanic a venit și ca o consecință la situația Europei, dar și dintr-o malformație congenitală pe care aș numi-o „ complexe de insularitate ”, care a făcut mult rău omenirii în timp. Insula-corabie s-ar putea scufunda sub greutatea imigrației, or Germania e continentală, rezistă…
Apoi, democrații, care au pus SUA la dispoziția trusturilor asiate.
O să-mi atrag dușmani, dar singura personalitate la vârf europeană este premierul maghiar Orban Viktor, în țara trunchiată sângeros după căderea imperiului. (Românii s-au arătat ofensați că diplomații maghiari n-au închinat o șampanie de 1 Decembrie, n-au arborat o opincă pe Parlament și ar trebui să facem din când în când o trimitere la naționalistul Iorga care a spus: “Ca unii care avem în inimile noastre cultul omeniei, din suflet compătimim pe unguri, ale căror calități de rasă suntem în stare a le prețui, pentru cumplita nenorocire… Și, oricât ar fi fost de firesc ca la București să se facă demonstrație pentru triumful final al oștirii noastre, n-a stat în intenția noastră să ofensăm suferința (și să-i excludem) de la orice colaborație folositoare”.1919)
Demnitarul maghiar are preocupări serioase în privința unității națiunii sale (în România așa ceva nu mai există), din care o mare parte se regăsește răspândită în țările din jur. Atitudinea sa a anticipat fenomenul „Trump”. (Cu toate acestea, Ungaria nu e un Eldorado, gata să primească imigranți; o vizită recentă în fabulosul odinioară orășel Mako m-a pus în fața unei realități dramatice din țara vecină în care se produce constant depopularea și falimentul unor firme private.)
2. Ion Cristoiu observă pe blogul său că „presa noastră, pro Hillary Clinton, din prostie sau din ordin (agentura SRI) s-a năpustit asupra celor care l-au votat pe Donald Trump tratîndu-i de idioţi, de analfabeţi, de pitecantropi. Noul președinte al Americii, cel care va influența și destinul românesc de acum încolo, e prezentat mai departe, tot din prostie sau la ordin, ca un clovn, ca un nebun, ca un maimuțoi votat de maimuțoii americani…Presa noastră continuă să-l nege, tîmpindu-i pe români cu sugestia că, de fapt, Hillary Clinton a învins şi că acuş-acuş, graţie tinerilor frumoşi şi liberi din America, Donald Trump va demisiona lăsîndu-i locul lui Hillary Clinton.” Noroc că între timp subiectul discuțiilor a fost schimbat cu intrigile enorme ale alegerilor parlamentare românești. Dacă Statele Unite ar fi avut un electorat precum cel care a dat „toată puterea sovietelor”, colorând țara în roșu, Donald Trump n-ar fi câștigat.
3. Colegul și prietenul meu din Radioteleviziunea timișoreană, devenit profesor la Bremen, Viorel Roman, deschide o adevărată cutie a pandorei pe subiectul reinstaurării patriarhatului la alegerea lui Trump, în dauna feminismului. (Chiar în vremuri mai de demult circula o vorbă românească: când lucrurile nu merg prea bine, sunt puse femei în posturi-cheie, pentru a da vina pe cineva pentru situațiile dificile). „Establishment-ul, plutocratia voia să impună cu orice preț, cu o presa agresiva, mincinoasă, după un om de culoare, o femeie. Dar fondatorii America, heterosexualii albi, 2/3 din bărbați și peste 50% femei, ale caror expectativă de viață e în scădere, s-au opus. Anglia nu vrea să renunțe la granițe și tratate, care forțează o invazie afro-asiatică islamică, idolatră în UE… Pentru a frâna renașterea Europei Centrale, Germaniei, ocupanții anglo-saxoni au impus în cadrul reeducării, ideologia după care femeia, handicapatul, lesbiana, homosexualul, omul de culoare, imigrantul etc. trebuie favorizați. Asa a apărut matriarhatul d-nei cancelar Angela Merkel. Cu Trump’s movement, marginalizații matriarhatului nu se vor mai bucura de privilegii.”
4. Un chirurg român, mai nou senator, afirma că „femeile, în general, au treabă acasă, se ocupa cu alte lucruri, de familie. Gândul le este în altă parte… Dar, dacă aveti de operat, bărbații sunt mai buni”. (Prof. Leon Dănăilă). Replica unei doamne este cu totul binevenită: „Oare Fa, Doina! a lui Victor Ponta reflecta mai mult respect? Vi se pare că o declarație cum că femeia e o menajeră, precum a Gabrielei Firea, arată respect pentru femeie? …Din păcate cred că trăim într-o societate profund misogină. Nu cred că declarația prof. Dănăilă va avea consecințe electorale. Ea rămâne însă tristă și dezamăgitoare.”
5. Alte opinii susțin că feminismul a pierdut în alegerile din din SUA. Feministele vedeau in Hillary candidatul perfect care le intruchipa ideologia, scopul suprem fiind Casa Albă. Femei influente au ajuns în vârf, Indira Ghandi, Margaret Thatcher, Theresa May, Angela Merkel, ele fiind însă tradiționaliste și conservatoare privind valorile și familia.
Oportunitatea unică pentru feministele din SUA, Hillary Clinton, a eșuat. 52% dintre femeile americane l-au votat pe Trump.
Un motiv a fost, evident, propunerea democraților ca unii lideri de campanie să fie musulmani, nu creștini. Și apoi, femeile au văzut în ea ceva dubios, care pe față spunea una și pe internet alta.
New York Times a publicat articole mari privind subiectul. „ The Dream – and the Myth – of the ‘Women’s Vote’ ”, reproduce declarația unei femei care l-a votat pe Trump: „I think it’s a disgrace to have Clinton as our first woman president. She does not represent women at all – or me, as a woman, at all”. Nu mai trebuie să traduc…
Alt articol, „Why did College-Educated White Women Vote for Trump„? , aduce în prim-plan femei care nu au fost impresionate de feminismul lui Hillary. Au avut mai multă încredere în el decât în ea, să creeze locuri de muncă pe măsura educației lor.
6. Feminismul s-a dezvoltat în timpul celor două războaie mondiale. Premierul britanic Lloyd George spunea în 1915 că „Fără femei, nu va exista o victorie!”” Germanii și aliații lor și-au păstrat, cu sacrificii mari, soțiile pe lângă casă, îngrijind copiii. Au avut numai de pierdut, deoarece toți ceilalți Aliați și-au pus femeile la lucru, în fabrici și pe front. În schimb, după terminarea celui de al doilea război mondial germanii nu au emigrat din țara lor. Femeile germane au avut de înlăturat ruinele. În mare parte ele au reconstruit Germania. Misoginismul, ca opus feminismului, nu există decât în presa tabloidă.
7. Alegerea lui Trump a scumpit totul în România. „S-a apreciat dolarul.” Aceasta e o falsă problemă, deobicei în țara asta prețurile se ridică alarmant de mult în preajma sărbătorilor, când în orice țară normală acestea scad. Prețurile alimentelor vor crește in perioada 15-20 decembrie cu până la 30%, dar magazinele se feresc să anunțe majorările. Motivul scumpirilor, de data aceasta are și o altă motivație decât cea devenită tradiție – deprecierea leului. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, nu exclude posibilitatea scumpirii unor alimente de sezon, cum ar fi carnea de porc, „mai ales după o perioadă de post.” Care „post” și ce amestec au religia, ortodoxia în ceea ce se mănâncă într-un stat care se pretinde laic? „Întotdeauna in preajma Craciunului, fiind o piata libera, cererea determina si oferta si, atunci, si preturile evolueaza pe masura. In Romania, stim bine ca in perioada dinainte de Craciun, la un moment dat, se inregistreaza un varf de consum, iar eu, ca ministru al Agriculturii, trebuie sa tin cont si de producatori, dar si de consumatori, noi fiind o piață unică”, a spus acest domn isteț, cu grijă pentru popor.
Aprecierea dolarului american în fața leului ne scumpește carburanții, dar și cafeaua, mărfuri care se tranzacționează în dolari SUA la nivel global, dar și hainele și gadgeturile electronice, produse îndeosebi în China sau India, și pentru care se folosește în comerțul mondial tot dolarul american ca monedă de schimb.
Alt domn, „expirat” se exprimă: „Noi spunem, azi, că dacă Trump a ieşit preşedinte, jumătate din lume ar trebui să se gândească la altă planetă”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. El a precizat însă că aceasta „e o figură de stil”, pentru că „noi nu mai avem unde să plecăm de aici si poate că noi facem parte din această jumătate de lume care vrem să privim în viitor să întrebăm ce va fi”. (Da, noi nu mai avem unde să plecăm, decât în lumea celor drepți, nu înainte de a trece pe la urne să-i mai lansăm o dată pe feseniștii de la PSD, în frunte cu teleormăneanul drag Dragnea – prim ministru și un președinte prezumptiv, care momentan se încălzește, Victor Viorel Ponta. N.n.). În acest timp babele din piață au scumpit și frunzele de pătrunjel, dând vina pe Trump. Hehe, unde sunt frunzele de odinioară?
“Poate ca alegerea lui Trump a marcat o granita de sistem, vorbim de cicluri istorice de 100 de ani, si ne pregatim pentru un alt ciclu de 100 de ani”, a spus Vasilescu, bolnav de un entuziasm cu care i-a contrazis pe cei ce afirmă că, în realitate, România nu stă chiar atât de bine din punct de vedere economic. Așa se spune mai nou despre dezastru. Stăm bine cu asta.
Dolarul trumpamerican a ajuns săptămâna trecută la recordul istoric absolut în fața leului. „Abordările economice ale lui Donald Trump sunt percepute că favorizând creşterea inflaţiei. Situaţia curentă din pieţele valutare aminteşte de perioada 2014 – 2015, când dolarul american a câştigat aproape 20% în faţă celorlalte valute importante”, a declarat Mihai Nichișoiu, analist în cadrul companiei de brokeraj Tradeville, pentru Vocea.Biz. Mai departe, acest lucru înseamnă creșterea prețului pentru petrol, dar și pentru carburanți, deoarece prețurile acestora se tranzacționează în dolari. De asemenea, tot în dolari americani se tranzacționează și cafeaua și cacaua, astfel că inclusiv aceste mărfuri pot cunoaște variații de preț, ca și ciocolata, aceasta din urmă fiind realizată din cacao. (Românii ar fi în stare să inventeze și o ciocolată fără cacao, cu un înlocuitor de culoare cacao, n.n.). În fine, și hainele și electronicele, realizate în special în Asia, se vor scumpi din cauza aprecierii dolarului, acestea fiind de regulă comercializate în dolari. ”Pe termen mai lung, însă, această apreciere se va lovi de faptul că Rezervă Federală nu este pregătită pentru creşteri abrupte ale dobânzii-cheie din SUA. Deşi atât economia, cât şi inflaţia din SUA ar putea înregistra un avans peste aşteptări în 2017, abordările monetare ale Rezervei Federale ar trebui să rămână prudente – iar asta ar putea reduce atractivitatea dolarului american”, a conchis, cu oarecare satisfacție, stil „să mai moară și capra altuia” analistul de la Tradeville. Dar ce legatura are aprecierea semnificativa a dolarului cu viata noastră, a românilor? Căci e o moneda la care nu ne raportam in mod obisnuit, nu-i asa? Chiriile sunt in euro, casele se vând în euro, unii primesc salarii in euro, abonamentele la telefonie sunt tot in euro. Deci unde e dolarul in toate astea? Ei bine, experții moldo-valachi răspund simplu: „moneda americană nu ne influenteaza direct, ci indirect.” Bravo.
8. Donald Trump l-a invitat pe presedintele ceh Milos Zeman sa vina la Casa Albă. El a afirmat in cadrul conversatiei telefonice ca a apreciat faptul ca Zeman a fost singurul sef de stat din UE care si-a exprimat in mod deschis sprijinul pentru el inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie din SUA, relateaza DPA.
“Daca as fi cetatean american, atunci da, as vota pentru Trump”, a declarat Zeman in septembrie. Purtatorul de cuvant al guvernului ceh a afirmat ca Trump a acceptat la rândul sau invitatia de a vizita Republica Ceha. După discursul la Praga, ținut de Obama, ar fi interesant un discurs similar al lui Trump, în decorul mirific din Stare Mesto.
Milos Zeman, care se afla la putere din 2013, este cunoscut pentru comentariile sale anti-islamice si criticile sale dure la adresa politicii portilor deschise pentru refugiati a cancelarului Angela Merkel. El este de asemenea vazut ca un aliat al Rusiei. Probabil nu-și mai amintește pitoreasca descindere a militarilor sovieto-asiatici de pe tancurile care au pus pe butuci „primăvara” pragheză din `68. Așa-i cu generația asta tânără de demnitari, încă n-au apucat să învețe istorie…
9. Educația îndelungată care pretinde în SUA renunțarea la exprimările și atitudinile vag rasiste, se va menține în continuare. Am observat totuși o oarecare revenire la demnitate a rasei albe, foarte ades discriminată, pur și simplu, pusă la punct prin sancțiuni diverse. Într-o oră liniștită, în Hollywood (foto), un locatar surprinde printr-o cameră de supraveghere o siluetă care pare să se ascundă, strecurându-se printre mașinile parcate în fața caselor. Cum poștașii aruncă ziarele pe peluze sau pun coletele în fața intrărilor, fără să mai contacteze destinatarii, s-au semnalat recent furturi. Silueta este a unui om de culoare care se uită prin cutiile poștale, inspectează curți, mașini, are în mână o plasă cu ceva. Locatarul își avertizează vecinii, vine și o polițistă (nu prea feministă), care solicită vizionarea filmului tras de cameră. „După cum se vede, e un afro…”, se explică locatarul, politicos. „Spune clar, fără ipocrizie”, i-o retează polițista. „Hoțul e un NEGRU, da?” „Da, un negru”. Cuvânt tabu sub administrația precedentă. Chiar și despre un delincvent, nu era „indicat” să spui că e de culoare. Albii puteau fi în schimb făcuți „albinoși” etc. fără probleme. Filmele în care albii sunt infractori și doar polițiștii negri făceau dreptate, sau joacă rol de președinți, încă mai abundă. Probabil Hollywoodul va face corecția necesară.