„TREBUIE SĂ NU NE CULCĂM PE URECHI”

0
27

(din zicerile lui Liviu Dragnea)

În plină șampanie electorală, Dragnea a dat fuga la Airportul Otopeni, unde a venit, pe adresa TAROMULUI un Boeing de care SUA nu mai are trebuință. Avionul n-a fost cumpărat cu banii jos, urmând să-și amortizeze prețul în timp. Cu toate astea, înrămat de Grindeanu și de ambasadorul american Dragnea a glăsuit că e MÂNDRU DE TAROM, MÂNDRIA ȚĂRII. De un Tarom falit și vai de el. Odată intrat pe tărâm românesc, avionul Boeing devine, vorba altui mândru că e român și ortodox, Ponta, la rândul său un avion ortodox. Vom mai primi în total 30 de aparate de acest fel, s-a întrecut Dragnea în a se lăuda cu programul partidului. Taromul are avioane mai vechi de zece ani. Ei și? Un Jumbo 747 cu care am zburat între Frankfurt am Main și California avea treizeci de ani și se ținea bine. Respectivul avion Boeing, sfințit de alaiul de preoți de la Teleormanul lui Dragnea, zice-se că poate zbura 7000 km. Bine, bine, dar cu escală. Noua achiziție a Tarom a venit prin Nord, prin Groenlanda, pe traseul obișnuit al zborurilor companiei Lufthansa, din Germania la coasta Pacificului. Numai că Lufthansa nu face escală de aprovizionare la Reikjavik. Vai ș-amar ce mai avion e ăl de face escale în Islanda. 7000 de km. Dar cu câte escale?

Am postat pe blogul meu un reportaj despre Statele Unite, apărut și în recenta mea carte „Hotel California” și imediat am primit un comentariu, absolut nelegat de conținutul materialului meu, dar care face referire la zborurile sistate ale companiei „Tarom” peste ocean. Am fost surprins să constat o reală lipsă de realism a unui compatriot, ba chiar un ușor accent antiamerican. Sunt aproape convins că domnul cu pricina nu era neapărat interesat să zboare în State, neavând nici viză nici motivație, dar e deranjat, în patriotismul său de faptul că alte companii, străine, mai inteligente folosesc spațiul aerian. Am purtat un dialog, așadar.

 

BLOGGER: – La cati romani sunt in State sau in Canada m-am intrebat mereu cat de criminala (economic; in interesul cui) a fost decizia conducerii Tarom de a suprima cursele spre si din America. Ca si taierea curselor spre China …

EU: – Voiai să spui că sunt români mai ales în Canada? Acolo, în Ontario există și un „Câmp al românilor”, la Hamilton… Este problema vizelor. Ai viză și te deranjează să vii din România cu alte companii, ale căror țări nu au nevoie de viză? Deocamdată asta e. Curse spre China vrei?

BLOGGER: Eu zic ca se putea zbura in America sau in Australia cu Tarom in timpul lui Ceausescu si acum, ditai tara NATO nu-si permite asa ceva … 

EU: – „Ditai țara NATO”. Ditai țara lupește. Mai sunt țări NATO care nu au vize. Cât despre TAROM, înțeleg că de la București, unde locuiești, avioanele românești zburau mai ales spre Coasta de Est a SUA. Din zona de Vest a României, de unde provin, nu aș fi putut decola din capitală tocmai spre Coasta de Vest, în California. Înțeleg că spre Pacific nu se prea zbura din România spre SFO sau LAX…

BLOGGER: Mai e cineva care se intreaba in interesul cui si pe ce bani pierduti de Tarom s-a renuntat la relatia asta ce ar fi trebuit sa fie profitabila, asa cum e si pentru polonezi. De ce nu zboară TAROMUL spre America, ruta București – New York? Nu sunt destui călători?

EU: – Nu sunt. Din Munich m-am îmbarcat abia cu vreo trei români pentru California. Nu cred că s-ar umple un avion cu români nici pentru New York.
BLOGGER: – Poate că ar fi pentru o cursă la două-trei zile spre New York sau Atlanta. Sunt câteva milioane de români în State și sigur ar merge. Dovadă că zborul București – New York mergea din plin și era profitabil până Delta Airlines a renunțat la el.

EU: – Nu cred că mergea din plin. Poate mai mult mergea din…gol. Cine e prost să renunțe la ceva profitabil? Milioane de români în State? În statele New York sau Georgia? Îndoi-m-aș.
BLOGGER: – Nimeni nu o să vă spună motivul real dar anularea cursei peste ocean ascunde o decizie simplă. Suntem prea mici ca America să ne ofere atenție.

EU: – Prea mici pentru o lume așa mare…Pentru ce să acorde America atâtea atenții? Este de vină deci America pentru decizia Tarom. Înțeleg unde vrei să bați. 

BLOGGER: Avioanele care zburau aici pot fi umplute la fel de bine din Paris, Londra sau Amsterdam. Ei știu la fel de bine că Tarom nu are forța să zboare cu propriul avion peste ocean câtă vreme nu oferă conexiuni la prețuri bune către restul Americii. Așa că ne lasă la discreția partenerilor din alianța SkyTeam, Air France și KLM.

EU: – Aceasta este o idee pe care puteai să le-o dai celor de la Tarom, ești aproape de ei, fiind bucureștean, nu să mi-o plasezi mie, aici, pe coasta Pacificului. Uite, mai există și LUFTHANSA. Vine cu un avion „Bombardier” regional, mic, la Timișoara, ne duce la Munich și de acolo de îmbarcăm pentru California. Serviciile acestei companii germane sunt excelente…Doar că mai fac grevă din când în când.
BLOGGER: De ce nu zboară Tarom la New York sau Beijing? Pentru că ar încurca socotelile partenerilor din alianță. Air France și KLM abia așteaptă să te încolonezi pe aeroporturilor lor din Paris sau Schiphol. Sunt dispuși să te ducă aproape gratis până acolo doar să te treacă apoi oceanul. Nu oricum. Ci cât mai eficient posibil. În avioane mari, înghesuite dar eficiente. Acum se zboară pe distanțe lungi cu Airbus A330, A340, A380 sau Boeing 747, 777 și 787. Sunt avioane de peste 200 de milioane de dolari bucata, pe care nu ni le permitem și nici nu îndrăznim să visăm la ele.

EU:– Am uitat să-ți menționez compania maghiară MALEV, care preia și călători din Vestul țării noastre. Și maghiarii nu au nevoie de vize.
BLOGGER: Ne punem intrebarea. Cum isi sustin cei de la Malev rentabilitatea zborurilor? Sunt ei mai multi cetateni, cu o mai mare emigratie in SUA, au baze militare NATO in Ungaria? Oare daca compania era Tarom, atunci trebuia sa fie neaparat plina de romani, altii decat cei trei-patru navetisti? 

EU: -Da, exact, sunt mai mulți cetățeni, Ungaria are mai multă emigrație în SUA. Voi, bucureștenii vă permiteți orice, inclusiv Malev trebuie să vă dea socoteală de felul în care își susțin rentabilitatea zborurilor? Hai să ne vedem de-ale noastre, că prea săriți gardul la vecinii maghiari, care vă stau ca o bârnă în ochi…

BLOGGER: Tarom nu zboara pentru ca nu exista o viziune strategica din partea statului. Asa cum romanii zboara preponderent din Budapesta pentru ca acolo sunt oameni cu cap si au transformat aeroportul intr-un nucleu de unde poti avea multe conexiuni, asa trebuia facut si la Bucuresti. In fond, exista taxiuri relativ regulate pe ruta Ruse – Bucuresti asa cum majoritatea cetatenilor romani din zona Transilvaniei zboara din Budapesta. 

EU: –Înțeleg că pentru dumneavoastră „Transilvania” înseamnă și Crișana și Maramureșul și Bucovina și Banatul. Tot ce e dincolo de Carpați e „Transilvania”. Doar pentru asta au luptat strămoșii voștri în WW1…Iată că din Banat, din Timișoara zboară, prin Munich, nu numai bănățeni, dar și indivizi din alte zone ale țării. Nu doar Budapesta e o poartă deschisă. BLOGGER: – Chiar daca ruta pentru America ar fi o pierdere in sine, in ansamblu, ca rol strategic, o astfel de cursa regulata ar fi un castig. Puteau sa faca acea cursa cu o escala pe un aeroport vest-european mai interesant pentru noi dar si pentru altii. De exemplu, in loc sa zbori la New York direct, poate e mai interesant sa ai o cursa spre Detroit cu o escala in Manchester sau Dublin – destui romani si bulgari dar si turisti britanici care sa zboare acolo. Nu ai legaturi directe la Detroit din Manchster iar niste romani ar fi poate interesati de un zbor la Detroit de unde sunt aproape mai multe conexiuni cu Canada sau coasta de est a SUA iar englezii, scotienii sau irlandezii probabil ca ar putea umple o astfel de cursa pe segmentul transatlantic direct catre un oras mai putin acoperit. Poate ca si americanii ar avea nevoie de niste ajutoare in resuscitarea orasului Detroit, nu?

EU:– Înțeleg că Tarom ar fi în măsură să reusciteze Detroit. Dar nu cred că Detroit are nevoie de mâna întinsă a României. O mână întinsă mai ales pentru a cerși…
BLOGGER: –In articolul care a furnizat o parte dintre temele respective, una mi s-a parut interesanta in mod special. Cand Tarom s-a retras de pe aeroportul din New York a facut-o fara niciun fel de fructificare economica a locului pe care-l ceda, loc pentru care s-ar fi putut obtine niste milioane de dolari (zic unii). Sau poate ca s-a fructificat “la negru” de cei care au avut putere de decizie?

EU:- Ei, asta nu mai ține de mărunta noastră existență. Nu ne întreabă nimeni, asta e. Dacă lumea asta a afacerilor ar citi mai des blogurile noastre, sunt convins că am fi ascultați. Și-ar recâștiga demnitatea națională, ar face România din nou ceea ce a fost, vorba domnului Trump.

Articolul precedentTRUMPOSCEPTICISMUL
Articolul următorMINUTUL DE HOLLYWOOD cu TUDOR PETRUT
Erwin Lucian Bureriu
Erwin Lucian Bureriu. Studii universitare: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest. Debutează editorial la Editura pentru Literatură Bcurești, în 1968, cu poezie. În același an devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. I-au apărut cărți de poezie, proză, eseistică. Redactor la radio și televiziune, Timișoara și București, secretar general de redacție la revista Orizont, Timișoara, patron de librărie și publicist în țară, Germania, Canada, SUA. Premii: al Societății Observatorul din Toronto, Canada și al Societății Helion. Editează online revista Occidentul și devine blogger la San Francisco în 2009. Are cărți în curs de apariție. Este activ în presa de specialitate și pe blogul Altera Pars.