Un Emmy pentru “rezistenta”
Nu au trecut nici saizeci de secunde pana cand Stephen Colbert a lansat prima gluma la adresa presedintelui sau Donald Trump, in chiar monologul de deschidere al spectacolului premiilor de televiziune Emmy. Era de asteptat ca seara sa fie remarcabila mai putin pentru premianti, ci mai ales pentru comentariile mai mult sau mai putin voalate la adresa fostei vedete de televiziune care a aterizat in biroul oval al Casei Albe. Ca urmare a incercarilor de satirizare a politicianului sef, creatorii, actorii si personajelel lor din serialele si filmele de televiziune au ramas, in mare masura, neobservati. A castigat, indirect, chiar Donald Trump, hulitul presedinte care a fost, involuntar, vedeta serii. Alaturi de dansul, marele castigator a fost concediatul purtator de cuvant al administratiei, Sean Spicer, care a fost invitat pentru un moment comic savuros si discutat amplu in presa. Spre uimirea simpaticei actrite Melissa McCarthy, care de fapt a primit un premiu pentru un portret ironic al fostului vorbitor prezidential in emisiunea Saturday Night Live.
Orice producator de televiziune si fiecare studio, fie lucrand cu canalele centrale sau in televiziunea prin cablu, se folosesc de cifre. In primul rand numarul de telespectatori. Apoi proportia de piata. Din ce in ce mai mult procentajul de public tanar. Cifrele sunt folosite si pentru a genera spatiu de reclama. Din care sa iasa profit. Mare parte din materialele produse ajung sa fie apreciate de critica. Unele seriale sau filme TV sunt considerate evenimente culturale, la concurenta cu filmele artistice ale industriei cinematografice. O combinatie intre succes financiar si succes de public asigura continuitatea unui serial. Si respectabilitatea critica adauga o dimensiune intelectuala prin care un serial sau un film poate sa-si asigure nominalizari si premii.
Numai ca in epoca teleastrului presedinte Donald Trump, votantii academiei au vrut neaparat sa demonstreze ca nu au nimica de-a face cu gasca de la Washington, si s-au straduit sa-si impuna agenda cvasi-ideologica. Nu inseamna ca premiantii nu sunt remarcabili oameni de televiziune, talente care merita admiratia colegilor si spectatorilor. Numai ca, din dorinta de a sublinia diversitatea etnica si multiculturalismul american, premiile Emmy au devenit, cel putin pentru o seara, o declaratie politica, si mai putin o sarbatoare a micului ecran. Membrii Academy of Television Arts and Sciences si-au oferit, intr-un spectacol de satira si umor, premuil Emmy pentru cea mai buna “rezistenta”.
Pana si pentru distinsul critic Ken Tucker, deloc un simpatizant al republicanilor, spectacolul a fost desuet. Intr-o analiza mai putin magulitoare, Tucker i-a numit pe simandicosii de Hollywood libtards (o combinatie lingvistica intre liberal si retardat, versiunea americana). In ton cu critica, telespectatorii nici macar nu s-au mai deranjat sa priveasca uimiti toaletele extravagante ale vedetelor. Spectacolul, traditional o sarbatoare a televizinii ca arta, a avut cea mai scazuta cota de vizionare din ultimii ani. Sa fie tot dintr-un spirit de “rezistenta”?
(#TudorPetrut si #RoHoNews si pe Twitter la @tudorpetrut)
