Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972 în Risipeni (Făleşti), Republica Moldova. Studiază la Academia de Studii Economice (licenţă în economie, 1994) şi Academia de Administraţie Publică (masterat în relaţii internaţionale, 1998) din Chişinău, Republica Moldova şi Harvard University, John F. Kennedy School of Government din Cambridge, Massachusetts (masterat în administraţie publică, 2010).
Lucrează în calitate de consilier (Ministerul Economiei, 1994-1998), economist (Biroul Băncii Mondiale în Republica Moldova, 1998-2005) şi consultant (Proiect TACIS PCA, 2006-2007; Biroul Băncii Mondiale în Republica Moldova, 2008; Guvernul Republicii Moldova, 2008-2009) în Chişinău, Republica Moldova, apoi în calitate de consilier (World Bank, 2010-2012) în Washington, DC, Statele Unite ale Americii.
Ca politician, Maia Sandu devine ministru al Educaţiei (Guvernul Republicii Moldova, 2012-2015), preşedintă de partid (Partidul de Acţiune şi Solidaritate/PAS, liberal-populist, 2016 – până în prezent), deputat (Parlamentul Republicii Moldova, 2019 – până în prezent) şi prim-ministru al Republicii Moldova (2019 – până în prezent).
În perioada 18-19 septembrie 2019 o delegaţie a Guvernului Republicii Moldova, condusă de doamna prim-ministru Maia Sandu, a efectuat o vizită în Statele Unite. La 18 septembrie 2019, în contextul vizitei în Statele Unite a delegaţiei, a avut loc la Washington, la sediul Congresului SUA (Rayburn House Office Building) o întâlnire cu diaspora. La sfârşitul acelei întâlniri, doamna prim-ministru Maia Sandu a avut amabilitatea să îmi acorde în exclusivitate un interviu.
1. Doamna prim-ministru Maia Sandu, care sunt obiectivele vizitei dumneavoastră în Statele Unite?
Sunt aici pentru a comunica autorităţilor americane despre viziunea şi priorităţile guvernului pe care îl conduc. Sunt aici pentru a mulţumi pentru sprijinul pe care l-am obţinut de la independenţă [de Uniunea Sovietică, la 27 august 1991] încoace. Da, şi pentru sprijinul care a fost acordat guvernului pe care îl conduc din primele zile [din 8 iunie 2019]. Şi sunt aici pentru a obţine sprijin pe domenii importante pentru noi, cum ar fi reforma justiţiei, combaterea corupţiei, pe probleme de securitate, pe probleme care ţin de crearea oportunităţilor de dezvoltare economică. Şi astăzi am avut un şir de întâlniri foarte bune, inclusiv cu vicepreşedintele [Mike] Pence, chiar a fost o vizită bună, cum am spus deja.
2. Cu Prima Doamnă, aţi menţionat.
Am vorbit despre întâlnirea cu doamna Ivanka Trump, întâlnire la care am discutat…
3. Cu Prima Fiică.
Exact, întâlnire la care am discutat eventuale proiecte de susţinere a femeilor în politică şi în business. Şi mâine vom fi aici pentru un alt şir de întrevederi.
4. Deci, a doua zi. Vă mulţumesc. Care sunt provocările cu care se confruntă acum Republica Moldova?
Republica Moldova, în primul rând, trebuie să îşi convingă propriii cetăţeni să rămână acasă, să recuperăm încrederea oamenilor în statul Republica Moldova şi pentru asta trebuie să facem multe lucruri. În primul rând, să reformăm justiţia, oamenii să ştie că justiţia le va face dreptate. Să construim instituţii de luptă împotriva corupţiei, astfel încât toţi cei care au fost implicaţi în acte de corupţie mare, în special, să fie sancţionaţi. Să încercăm să recuperăm o parte, cel puţin, din banii care au fost furaţi de la stat. Să creăm aceste oportunităţi economice, să îmbunătăţim mediul de afaceri, pentru că doar prin dezvoltare economică putem să asigurăm locuri de muncă, salarii mai mari şi, respectiv, să creştem standardele de viaţă ale cetăţenilor. Să avem soluţii pentru riscurile externe şi problemele de securitate cu care ne confruntăm. Am discutat, inclusiv aici, la Washington, despre conflictul transnistrean şi despre provocările pe care le avem din cauza acestui conflict îngheţat. Şi, evident, cel mai important pentru noi este să avansăm pe calea integrării europene.
5. Aţi menţionat şi despre reforma pe justiţie. Câteva cuvinte, ca provocare internă.
Aceasta este cea mai mare provocare la moment. Justiţia, de-a lungul timpului, a fost folosită de către grupuri de interese, de către anumiţi politicieni. S-a pierdut total încrederea cetăţeanului în justiţie şi asta înseamnă, în primul rând, neîncredere în stat şi, doi, înseamnă că investitorii, atât cei locali, cât şi cei străini, nu vor vrea să investească în Republica Moldova pentru că nu au siguranţa că banii lor le aparţin sau [că] vor fi apăraţi de această justiţie. Există rezistenţă în sistem. Schimbările se produc cu greu. La nivel politic nu este uşor să promovăm aceste reforme. Dar suntem determinaţi şi vom insista. Este cea mai importantă prioritate a guvernului pe care îl conduc.
6. Ultima întrebare, doamna prim-ministru. Cum vedeţi, în opinia dumneavoastră, rolul României în îndeplinirea dezideratelor pe care Republica Moldova şi le-a propus?
Avem o relaţie foarte bună cu guvernul României. Din primele zile ale acestui guvern am primit tot sprijinul. Am reuşit să întreprindem câteva vizite la Bucureşti şi să iniţiem discuţii pe mai multe paliere. Am vorbit despre urgentarea implementării anumitor proiecte iniţiate în trecut. Şi aici mă refer, în primul rând, la Gazoductul Iaşi-Chişinău. Am iniţiat discuţii pe proiecte noi, de exemplu Podul de la Ungheni. Vorbim despre sprijin în domeniul justiţiei, în domeniul educaţiei. Şi ne dorim ca lucrurile să se întâmple foarte repede. Şi pe proiecte de durată, dar şi pe proiecte care pot să demonstreze rezultate pe termen scurt.
7. Puteţi să elaboraţi puţin, pentru cititorii revistei, latura aceea tehnică, cu gazoductul, cu ţevile mai subţiri şi cele mai largi?
Se lucrează de mult la acest proiect, la gazoductul Iaşi-Chişinău (Iaşi-Ungheni şi acum Iaşi-Chişinău). Înţeleg că au existat în trecut anumite impedimente create de guvernările de la Chişinău. Şi putem doar să suspectăm de ce s-a întâmplat acest lucru pentru că e cunoscut faptul că monopolul a fost folosit pentru a genera venituri ilegale pentru anumiţi politicieni. Noi credem că acest gazoduct ne va permite să scăpăm de monopolul Rusiei asupra furnizării gazelor naturale în Republica Moldova. Şi, pe partea moldovenească, proiectul va fi finalizat, construcţia va fi finalizată până la sfârşitul acestui an calendaristic. Pe teritoriul României înţelegem că proiectul sau construcţia va fi finalizată la mijlocul anului viitor. E important ca să se realizeze lărgirea ţevilor astfel încât, prin acest gazoduct, să putem să obţinem capacitatea maximă de un miliard şi cinci sute de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce ar reprezenta jumătate din consumul Republicii Moldova, un volum foarte important pentru noi.
8. Vă mulţumesc mult, doamna prim-ministru.
Cu plăcere.
NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.
Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.
TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.
*****
Autorul ne prezintă un interviu interesant cu doamna Maia Sandu, prim-ministru al Republicii Moldova. Aceasta conduce un guvern hibrid, format din liberal-populişti pro-europenişti şi socialişti pro-ruşi. În consecinţă, sarcina guvernului Sandu este destul de dificilă, dar există mari speranţe în realizarea obiectivelor propuse.
Maia Sandu, economistă de profesie, vine cu o carte de vizită impresionantă şi cu o pregătire de excepţie. Ea este absolventă a Universităţii Harvard din Cambridge, Massachusetts, unde a terminat cu un masterat în administraţie.
Scopurile delegaţiei din Republica Moldova, condusă de doamna Sandu, în Statele Unite, au fost destul de ambiţioase, în principal solicitând asistenţă în rezolvarea unor probleme interne. Pe linie internă, guvernul pune accent pe reforma justiţiei, combaterea corupţiei, probleme de securitate şi crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea economică. De asemenea, se pune accentul pe menţinerea tinerilor în ţară şi pe susţinerea mai viguroasă a femeilor în politică.
Relaţia Republicii Moldova cu România este apreciată drept foarte bună. Există proiecte comune, în beneficiul ambelor ţări. Printre ele se menţionează gazoductul Iaşi-Chişinău, care poate asigura independenţa energetică a Republicii Moldova faţă de Rusia.
Comments are closed.