DIALOG CU GEORGE ROCA

0
5
ROCA-G2-wb_copy

ROCA-G2-wb_copy1. Ce este educaţia literară?

GR: Consider că educaţia literară este efortul cognitiv pe care îl depunem pentru dezvoltarea cunoştinţelor noastre literare. Este abilitatea noastră de a descifra şi interpreta un text literar, de a învăţa şi poseda secretele unei limbi, de a comunica într-un mod elevat, de a putea fi inţeles în totalitate de cei cu care comunicăm. Dezvoltarea cunoştinţelor literare rezultă într-o mai bună înţelegere a componentelor transmise prin scris, prin limbaj sau prin mijloace audio-vizuale. Se creează astfel o mai bună comunicare şi înţelegere între cei implicaţi în comunicarea literară, respectiv autor – cititor, profesor – elev, sau vorbitor – ascultător. Desigur, educaţia literară pentru a fi de calitate trebuie să fie indrumată, controlată şi monitorizată de experţi, de profesori.

2. Cum este privită litera azi?

GR: Litera, sau exprimarea prin scris este un fenomen absolut necesar pentru om. Oamenii sunt dotaţi cu curiozitatea/dorinţa de a se informa, de a învăţa, de a cunoaşte. Litera oferă cel mai bine prezentarea informaţiei, conservând-o şi păstrând-o prin scris în cărţi, în publicaţii, în note, în calculatoare şi în alte mijloace de stocare electronică…, pentru accesibilitatea individului actual sau pentru generaţiile viitoare. De aceea se scrie atât de mult, de aceea se foloseşte atât de mult litera. Ea a devenit deci, un instrument de dezvoltare a societăţii umane, un miloc de comunicare, de trasmiterea a cunoştinţelor, a istoriei, a evenimentelor, a ideilor şi a sentimentelor. Litera trebuie să fie privită ca unul din cele mai de preţ daruri ale umanităţii.

3. Ce este arta?

GR: Arta este poate, frumosul care încântă ochiul. Ceva care creează o emoţie sufletească. Arta poate fi şi „estetica” urâtului, sumbrului, pesimismului, prostiei, cotroversului, anarhiei, mizeriei, nebuniei… (Vezi „Strigătul” lui Edvard Munch, unele desene grafitti, arta decadentă, epiderma mutilată prin tatuaje sau inele multiple, etc.). Nu cred că arta poate avea o definiţie precisă, o definiţie satisfăcătoare. Este mai uşor de definit modul prin care este făcută decat ceea ce este. Arta poate fi o ilustrare a existenţei umane, o exploatare estetica a simţămintelor, un produs al conştiinţei, o dorinţă de schimbare, o fantezie a minţii, o terapie, o revelaţie, o eliberare de tensiuni interioare, o creatoare de iluzii şi chiar… un mod de viaţă.

4. De ce v-aţi apropiat pâna la contopire de literă?

GR: Din dorinţa de-a mă exprima, de a comunica, de a-mi face cunoscute gândurile, ideile, sentimentele, de a-i reprezenta pe alţii, de a lăsa ceva în urma mea.

5. Prima întâlnire cu un scriitor. Unde a fost?

GR: Pe o stradă a copilăriei din Oradea, unde eram vecin cu Blandiana. Strada Poştei! După cum am mai spus, poeta „mai pierdea” câte o poezie, pe care eu o „ridicam timid de jos”, sau uneori o decupam dintr-o revistă literară, aşezând-o în albumul sufletului pentru a-mi fi căluză şi exemplu în viitoarele mele creaţii literare. Aşa m-am apucat de poezie…

6. Susţin instituţiile de cultura scriitorii?

GR: Întrebarea e cam tendenţioasă! Dacă zic „da”, îmi vor sări mulţi în spinare şi mă vor combate! Dacă răspund „nu” vor zice alţii că nu am simţul realităţii, că… pierdut prin Ţara Cangurului nu sunt la curent cu viaţa literară de „acasă”. Eu cred că există o susţinere de grup, de clan, de afiliere zonală, politică, religioasă, naţională, etnică, de faimă, de interese, de perioadă istorică, de vârstă, de vendetă… chiar. Dar… bine că există! S-au creat zeci şi sute de organizaţii aparţinând grupărilor mai sus-menţionate care se ajută, se finanţează, se auto-finanţează, îşi cer drepturile, fac presiuni asupra guvernului, sau asupra forurilor internaţionale, pentru a obţine fonduri şi recunoaştere! Foarte bine! Mulţi au succes! Mai primesc un sediu, o indemnizaţie pentru o revistă pe hârtie, un bănuţ pentru tipărirea unei cărţi, o bursă în străinătate, un premiu de alde Herder, Aristeion sau al Uniunii Europene pentru Literatură, un sprijin material de la Institutul Cultural Român  şi… chiar o juma’ de pensioară de la Uniunea Scriitorilor!

7. Aveti un palmares ales. Cum a fost drumul până aici?

GR: Mulţumesc pentru laude! Palmares mediu, fără modestie! Dar încerc destul de tare să fiu în rând cu „oastea” peniţei! Am publicat materiale în vreo cinci antologii. Mi-au fost tipărite aproximativ 500 de pagini format A5, reprezentând trei cărţi proprii (Arhitectura ştefaniană, Evadare din spaţiul virtual, De vorba cu stelele), am editat şi tehnoredactat vreo zece cărţi ale altor producători de literatură. Am făcut grafica la peste 20 de coperte de carte. Am construit sigle pentru cinci reviste româneşti. Am fost sau mai sunt redactor la vreo zece reviste virtuale sau pe hârtie. Am fost redactor şef la revistele româno-australiene „Rexlibirs”, „Prolibris”, „Jurnal Olimpic” şi „Spirit românesc” – toate sucombate – şi la revista româno-americană Romanian VIP din Dallas. Sunt senior editor la revista „Mioriţa” din Sacramento – California şi la revista „Român în lume” din Spania – care apare într-un tiraj de treizeci de mii de exemplare pe hârtie!

8. Cum vă va fi drumul din acest punct spre viitor?

GR: Dacă voi fi sănătos, la fel ca şi până acum! Cu reviste pe hârtie şi virtuale… Cu o nouă revistă proprie! Cu încă vreo cinci cărţi tipărite (am materialele!), cu colaborări cu alţi oameni de litere… Pace, corespondeţe, scris şi prietenie!

9. Ce ne aşteaptă după 2013?

GR: 2014! Simplu, nu-i aşa! Nu prea cred in nostradamuşi şi în predicţii după calendarele mayaşe. Cât despre România… sunt convins că o va duce mai bine ca în 2010. Am învăţat multe în ultimii ani! Vom cultiva propriile noastre roşii, că pământ avem har domnului! să nu le mai aducem din Turcia! Se preconizează că va fi terminat canalul Bucureşti-Dunăre! Moneda euro va fi adoptată/oficializată şi în România. Leul va deveni o monedă de grădină zoologică! (Păcat!) Vom alege un conducător mai tânăr, mai bun şi mai capabil. Dar numai dacă vom merge cu toţii la vot! Iată ce am aflat de pe blogul analistului politic Florin Scutaru: „Prezidenţialele din 2014 vor avea următorii candidaţi: Teodor Baconschi din partea Polului Popular sau Creştin-democrat (Partidul Popular, PDL şi eventual UDMR), Victor Ponta din partea PSD, Crin Antonescu din partea PNL, susţinut probabil şi de PC, Cristian Diaconescu din partea UNPR pentru a rupe din electoratul de stânga, Kelemen Hunor din partea UDMR şi eternul Corneliu Vadim Tudor din partea PRM (pentru că altfel nu ar mai avea din ce trăi partidul său).” http://codrinscutaru.blogspot.com/2010/10/presedintia-romaniei-2014-ce-va-fi-dupa.html

Şi nu m-ar mira să le văd în cursă şi pe cele două Elene! Una blondă, una brunetă! Frumoase sunt, deştepte sunt, capabile sunt, tinere aşişderea… Posibil să avem şi un-doi laureaţi ai Premiului Nobel! Cum… cine? Doi medici români, sunt la un pas de descoperirea tratamentului universal pentru cancer: Dr. Nicolae Ghinea, acum director de cercetare la Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale din Paris şi Dr. Aurelian Radu, de la Şcoala de Medicină „Mount Sinai” din New York. Poate vor fi băgaţi în seamă de către ilustra fundaţie norvegiană/suedeză şi grupul de cercetători al proiectului spaţial românesc „Arca”. Aceştia sunt pe cale să lanseze un om în spaţiul cosmic cu mijoace proprii… autohtone! (vezi: https://www.arcaspace.com). Vom trăi şi vom vedea!

10. Cum ar fi viaţa fără cultură?

GR: Dumneavoastră glumiţi, ori sunteţi pesimist! Nu există aşa ceva! Cultura va dăinui atâta timp cât va dăinui şi omenirea! Vezi cultura Cucuteni, Sumer, Tărtăria & Co… Refuz să discut asemenea scenarii imposibile!

11. Pasiuni…

GR: Fotografia digitală. Estetica. Relaţiile interumane. Şi desigur scrisul!

12. Un crez al omului?

GR: Cred în oameni! Chiar dacă mă consideră câteodată naiv.

13. Un crez al sufletului.

GR: Sper că mâine va fi mai bine decât azi!

14. Un crez al scriitorului.

GR: Cred că scrierile vor rămâne perene şi peste 1000 de ani!

15. Mesajul care poate salva lumea…

GR: Dar ce credeţi dumneavoastă că sunt Mafalda? Să fim buni unii cu alţii! Să ne bucurăm de ziua de azi! Am scris pe vremuri o poezie… despre bucurie! Mai bun mesaj nu am: „bucuraţi-vă oameni când vă treziţi dimineaţa/ veţi avea o zi mai bună/ veţi fi mai sănătoşi/ veţi fi mai înţelegători cu mediul înconjurător/ veţi fi mai buni cu voi/ veţi fi mai buni cu semenii voştri/ veţi fi mai iubiţi de cei din jur/ vă vor iubi oamenii/ vă vor iubi animalele/ vă vor iubi plantele/ şi astfel veţi trăi in armonie cu Universul!” (Mă bucur)