Luna martie iese din vremea rece!
Roțile-i macină zăpada târzie,
Soarele, încă, poartă lumină-aurie,
Prin sita de sticlă primăvara trece…
Frageda frumusețe-nrămată-n mătasă
E-adusă de-o legendă fermecătoare
Ce leacuri de iubire peste lume lasă!
-Mărțișorul cu noroc intră-n sărbătoare-.
Două superbe fire, frumos, se-mpletesc
-Albul pur din ghiocel cu roșul din soare-…
Suavul ritual, ușor copilăresc
Prinde toată lumea în zâmbet și candoare!
Ce magică e -primirea- mărțișorului !
E o sclipire ce veselește văzduhul,
Îngenunchează iarna pe fantezia lui…
…………………………………………………………….
-Oferit cu grație -înflorește- DUHUL !
LIA RUSE
