Se tot agită unii să se revină la numele de ţigan, titulatură care ar înlocui actuala denumire oficială de rrom acordată etniei ţigăneşti. Cică, s-ar confunda românul cu rromul şi apelându-se din nou la tradiţionala denumire de ţigan, România ar scăpa de această stigmă pentru totdeauna. Eu unul sunt neutru la toată această tevatură vis-à-vis de ţigănia aceasta şi îmi permit să fiu puţin cârcotaş şi să vă prezint nişte statistici care s-ar putea să vă îngrijoreze puţin.
Mi-e indiferent dacă ţigănuşului nostru, venit din India medievală via Imperiul Otoman, i se zice rom(rrom) sau ţigănuş, deoarece indiferent de etichetă, fie ea de rom (rrom) sau de ţigănuş, mentalitatea lui va rămâne neschimbată iar percepţia occidentului vis-à-vis de România tot aceeaşi va rămâne. Nu am să intru în detalii tehnice amănunţite în încercarea de a fi pro sau contra termenului de „rrom” pentru că pererile sunt împărţite şi adevărul probabil e undeva la mijloc… totuşi am să va prezint câteva amănunte interesante.
Unii susţin că „rrom” este un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor. Cică vine de la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa.
„John Sampson găseşte originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoşi apropiaţi ai limbii romani (ţigănească), limbile singhaleza, marathi, sindhi, punjabi, dardica şi pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băştinaşi). De asemenea graiul romilor conţine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a căror origine indică poate fi uşor de recunoscut. Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trăit în zona centrală a Indiei.
A existat o migraţie iniţială către nord-vestul subcontinentului indian, urmată de migraţia în afară Indiei.[19]” Alţii sutin că Etimologia cuvântului nu este clară: „o teorie spune că numele de „ţigani” („zingari”, „tsigans”, „Zigeuner”, „cigani”, „cikani” în alte limbi) provine din grecescul „athinganoi”, (tradus: „a nu se atinge”), numele unei secte din Bizanţ care practica izolaţionismul, cu care ţiganii (rromii) au fost confundaţi [16]; o altă teorie spune că numele vine de la cuvântul persan „ciganch” („lautar”„dansator”), de la cuvântul persan asinkan („fierarie”) sau de la un cuvânt cuman care ar însemna „sărac, lipsit de mijloace” [17] (sursa wikipedia).
Eu însă vreau altceva să subliniez. Conform unor studii de specialiate, viitorul românaşului şi implicit al României nu arată prea pe roze. În anul 2050 se estimează că populaţia României va ajunge în jur de 15 milioane, în prezent fiind în jur de 21 de milioane de capete. Şi acum „cireaşa de pe tort”… conform statisticilor o româncă da naştere în medie la 1.3 copii, în timp ce o ţigăncuşă produce în medie 3.1 copii. Aşadar, există o sumbră dar reală posibilitate că rromul să-şi merite denumirea de rrom, deoarece ar putea deveni majoritar dacă se continuă acest trend în care natalitatea ţiganilor depăşeşte de trei ori pe cea a românilor. Precum în Franţa locuiesc francezi, în Spania sunt spanioli, în Italia sunt italieni, în Germania sunt germani, aşa şi în România sunt romi (rromi)… în concluzie romul se află în ţara lui şi nu văd de ce am schimba denumirea cu cea de ţigani… pentru că dacă am face-o, în 50 de ani România ar fi trebui să se numească Ţigănia (si spun asta fară nicio tenta de rasisim, ci ca o posibilitate data de statistici), deoarece va fi locuită în mare parte de ţigani… aşa că las că-i bine că se numesc romi, astfel ne păstrăm şi noi identitatea naţională şi numele de ROMÂNIA!! C-aşa-i în România! O ţigăneală care nu se mai termină…
