Irina AIRINEI: Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai mare satisfacție pe care o oferă actuala ediție aniversară a Festivalului (a XXV-a), participanților (artiști, public, organizatori)?
Mihai CONSTANTINESCU: În acord cu noi, oamenii spun că este extrem de important faptul că festivalul se desfășoară. La fel de important important este că reușim să arătăm lumii întregi dorința noastră de continuitate. Nu putem să ne oprim, indiferent problemele grave care sunt în lume în acest moment. Trebuie să arătăm că, până la urmă, muzica este cea care ne vindecă. Festivalul trebuie să ne vindece de toate acele luni de tăcere, de toate acele luni de frustrări pe care le-am îndurat în ultima perioadă.
Irina AIRINEI: Puteți detalia puțin componenta creației originale a Festivalului?
Mihai CONSTANTINESCU: Aș vrea să amintesc aici „TE DEUM”-ul consacrat lui George Enescu de José Cura ca un element componistic inedit. Festivalul se dovedește, astfel, nu doar o sărbătoare interpretativă ci și una a creației originale inspirate din aura muzicală enesciană. Noi am terminat programul Festivalului în decembrie 2019 și, după ce l-am programat pe José Cura în programul nostru, după aceea, dintr-o conjunctură fericită s-a potrivit foarte bine cu perioada în care se desfășoară Festivalul, dar a coincis și cu momentul nefericit pe care l-am avut în acea zi: pierderea lui Ion Caramitru. Deci s-au întâlnit niște zâne rele, dar muzica a fost cea care le-a învins: Orchestra Filarmonică din Londra, cu proiecții video impresionante în fundal, a realizat un spectacol copleșitor pe o muzică vocal simfonică inspirată din creația enesciană.
Irina AIRINEI: Suntem pe parcursul desfășurării Festivalului… Care sunt diamantele acestei ediții aniversare?
Mihai CONSTANTINESCU: Să spun acum ce îmi place cel mai mult e ca și cum mai întreba un părinte pe care din copii îl preferă. Am lucrat împreună cu Vladimir Jurowski, Directorul artistic, pentru fiecare program în parte și considerăm că fiecare moment al festivalului este important din punct de vedere al repertoriului dar și al muzicienilor care vin: și din punct de vedere al momentului politic, de exemplu, situația orchestrelor britanice, relația cu Franța și așa mai departe, deci sunt multe elemente care sunt de luat în seamă în această ediție al cărei Președinte onorific este Zubin Mehta. Toate concertele au fost unice în felul lor.
Irina AIRINEI: Și totuși, când ați plănuit această ediție aniversară ați avut vedere o armonizarea concertelor, care a fost concepția inițială?
Mihai CONSTANTINESCU: Vladimir Jurowski a vrut în primul rând să aducă în program toate cele cinci Simfonii de Enescu. Din păcate, una dintre ele nu a putut să fie prezentată pentru că era vorba de un cor și o orchestră foarte mari și atunci el a preferat să scoată din program această simfonie înlocuind-o cu o lucrare de Anatol Vieru, o lucrare foarte tulburătoare… A doua idee a fost aceea de a marca, prin programul festivalului, compozitori pe care, în acest an, îi comemorăm sau îi aniversăm: Bartok, Stravinsky, Dvorak… O altă componentă majoră a programului o constituie seria marilor orchestre, este vorba despre toate orchestrele importante europene. Apoi avem seria de muzică de cameră care, de asemenea, strălucește prin nume foarte importante, avem seria de muzică contemporană instituită în 2017, în primul festival condus de el Vladimir Jurowski și sunt artiști noi, sunt programe noi care apar. Am obișnuit publicul, în ultimii ani, cu anumite noutăți de acest gen. Îmi pare foarte rău că nu am putut, în această ediție, să continuăm cu concertele de noapte, pentru a nu aglomera Ateneul cu repetiții, cu public. Îmi pare rău că nu avem Piața Festivalului care era o ocazie pentru foarte tinerii muzicieni, elevi și studenți, de a evolua acolo și era și un moment foarte bun de a atrage publicul larg spre sălile de concert.
Irina AIRINEI: Cum reușește să fie această ediție, citând logo-ul Festivalului, „O istorie din iubire”?
Mihai CONSTANTINESCU: Se scrie o istorie a colaborării foarte bune cu muzicienii invitați care se bucură, alături de public, că acest Festival se desfășoară atât de frumos, în ciuda restricțiilor impuse. De exemplu Sir Simon Rattle, dirijorul Orchestrei Simfonice din Londra a spus că este foarte bucuros că, în sfârșit, poate călători. Au fost orchestre care nu au ieșit din țară până acum. Am trecut printr-o perioadă foarte grea iar Festivalul, prin grandoarea lui, prin complexitatea lui, a transmis o stare de spirit impresionantă prin muzica sa care ne-a învăluit în fiecare seară în cele mai importante săli bucureștene, dar și în țară. La Sala Palatului, la Ateneul Român, la Sala Radio, la Sala Auditorium dar și la Bacău, Cluj, Sibiu, Ploiești, Timișoara, Pitești, Păulești, Râmnicu-Vâlcea și Constanța. Un Festival născut din iubirea de oameni, sub numele lui George Enescu.
Irina AIRINEI: Într-un asemenea program complex, muzica lui George Enescu ne încălzește, iată, din nou sufletele…
Mihai CONSTANTINESCU: În programul inițial din 2019 aveam 47 de lucrări ale maestrului dar, din motive tehnice, pe câteva nu am reușit să le realizăm. La Sala Palatului, de pildă, pe lângă Sir Simon Rattle, au mai dirijat Enescu Andrés Orozco-Estrada cu Orchestra Filarmonica della Scala, Valery Gergiev în fruntea Orchestrei Filarmonicii din München, Edward Gardner cu Orchestra Filarmonică londoneză, Paavo Järvi, dirijor al Orchestrei Tonhalle din Zürich, Christian Badea care va dirija Orchestra Radiodifuziunii Ungare, Orchestra Academiei Naționale Di Santa Cecilia dirijată de Daniele Gatti, Orchestra Regală Concertgebow dirijată de Daniel Harding. Muzica lui George Enescu este complexă iar partitura se lasă cu răbdare înțeleasă de muzicieni, în toate profunzimile și nuanțele ei. Și la Ateneu avem invitați de excepție,dirijori și interpreți de vârf din întreaga Europă și nu numai. De la Vasily Petrenco, la Adam Fischer, de la Joshua Bell, la Nicolae Moldoveanu și Lawrence Foster și mulți, mulți alții. Interpreți vocali și instrumentali străluciți, un septembrie încântător în care ne bucură și dragostea cu care figuri precum Elena Moșuc, Angela Drăghicescu, Valentin Șerban și alți invitați își reprezintă țara natală. Și, ca să îl cităm pe Zubin Mehta: „Vă doresc din toată inima tot ce este mai bun pentru un festival care a reunit cei mai mari dirijori, soliști și cele mai bune orchestre pentru a concerta la București.” Ori pe Vladimir Jurowski care a spus, printre altele: „În 2021, echipa festivalului a reușit să invite în România 32 orchestre de top din 14 țări, în onoarea lui Enescu și spre bucuria publicului.” Aceasta este adevărata „ISTORIE DIN IUBIRE” a Festivalului „George Enescu”.
————————
* Domnul Mihai CONSTANTINESCU este directorul general al ARTEXIM, organizatorul Festivalului „George Enescu”
A consemnat:
Dr. Irina AIRINEI
Bucuresti, septembrie 2021
