Vlad Țepeș Drăculea rămâne un subiect care atrage imediat atenția. Dacă lângă acest brand uriaș adăugăm și imaginea Vaticanului, avem rețeta sigură a unui articol de mare interes. Nu mereu de calitate.
De curând am dat un interviu despre manuscrisul adus acum câțiva ani de la Roma. Este vorba despre lucarea lui Nicolo de Modrussa, de Bello Gothorum. Autorul l-a întâlnit pe Vlad Țepes în timpul captivității voievodului român în Ungaria.
Peripețiile mediatice legate de acest manuscris medieval au început încă de la întoarcerea în țară, când, s-a scris cum, coborât pe o frânghie din tavanul Vaticanului, cu cagula regulamentar așezată pe față aș fi sustras acest manuscris. Nu are sens să comentăm această inepție. Dar de curând a apărut alt articol, în care titlul răstălmacește, exagerează și scoate total din context spusele mele referitoare la o confuzie între goți și geți, confuzie făcuta de către mai mulți cronicari antici și medievali.
Probabil din cauza unui ”telefon fără fir” între mine, reporterul căruia i-am dat interviul și alt reporter care a semnat în final articolul, s-a ajuns la afirmații de genul că ”germanii de astăzi se trag din daci” și ”asta poate isca un scandal diplomatic!”
Probabil a existat o dezamăgire că nu am putut prezenta nimic ieșit din comun și că trei mari ”branduri” Drăculea, Vatican și Dacia nu au fost prezentate în spritul unui thriller Holywoodian. Ce să facem? Uneori studiul poate părea monoton, iar traducerea unui manuscris poate dura câțiva ani.
Tocmai datorită acestui apetit nesănătos pentru senzațional am decis să nu fac public manuscrisul până când nu va fi gata traducerea în limba română. Istoria este și trebuie să rămână o știință, nu o pârghie pentru exaltați sau o goană după senzațional.
Așa cum am spus de nenumărate ori,voi pune imediat această lucrare la dipsoziția oricărei instituții culturale serioase interesate și a oricărui istoric cunoscător de limbă latină. După traducere, s-ar putea să constatăm că Niccolo de Modrussa nu aduce elemente necunoscute sau, dimpotrivă s-ar putea să avem mari surprize!
Și nu, nu l-am sustras pe muzica din James Bond, ci l-am obținut cu un banal permis de intrare la bibliotecă.
Vasile Lupașc Sfinteș
