Căutând copilul din noi

ADAGIETTO, 

Aurelia Rînjea

cronică literară

Volumul de poezii ADAGIETTO al poetei Aurelia Rînjea este editat  în limba română și limba franceză, publicat de Editura LUCVAL&KEN în anul 2022 și  reprezintă un cadou de suflet pe care distinsa autoare  îl face nepoatei Alexia, căreia îl dedică.

Înainte de a trece la cartea ADAGIETTO, aș dori să fac o scurtă prezentare a celei care o semnează, considerând că ar fi binevenit și de asemenea  important ca cititorul  să cunoască câte ceva despre cea  care a mânuit pana fermecată, dând naștere acestui excepțional volum de versuri, în dulcele grai românesc și tradus în limba lui Moliѐre.

Stimata doamnă scriitoare Aurelia Rînjea este o personalitate binecunoscută lumii literare și cititorilor de pretutindeni, fiind prezentă  activ în viața literară încă din anul 2001, când a publicat prima sa carte „Oglinzile nopții”, editura Asta Nova, Brașov și având  un foarte bogat palmares publicistic, publicând până în prezent  peste 40 de cărți proprii, la diverse edituri. Deasemenea a publicat în peste 20 de antologii și volume colective cât și în  nenumărate reviste literare din țară și străinătate, fiind membru al World Poets Association România și al Uniunii Scriitorilor de Limba Română și obținând nenumărate diplome și premii literare. Despre scrierile sale de succes, s-au scris numeroase cronici literare, precum și menționări în diverse cărți, reviste și ziare.

Deși, fiind fizician la bază, domnia sa a știut să găsească echilibrul între știință și artă, căutând misterul interior și îmbinând printr-o punte imaginară fizica cu poezia și pictura. Albert Einstein spunea: „Cea mai frumoasă experiență pe care o putem avea este misteriosul – emoția fundamentală care este la originea adevăratei arte și adevăratei științe”.

Simțirea și vibrația prin care trăiește poezia, scriind-o și recitând-o, fac din  scriitoarea Aurelia Rînjea un exponent de seamă al literaturii române contemporane, pe care o îmbogățește printr-un stil unic, cald, subtil și plin de emoție și de iubire.

Este foarte important ca scriitorul de azi să fie responsabil și să lase în scrierile sale învățături, pilde, îndemnuri, făgașuri de urmat, cărări bătătorite pe care să calce viitorimea, iar scriitoarea Aurelia Rînjea face acest lucru ca o datorie sacră pe care o simte, poate și prin prisma meseriei de profesor aflat la catedră  mulți ani, dar și prin prisma datoriei artistului care simte să lase și să transmită valori curate și nealterate celor ce vor veni, ca pe un giuvaer ce trebuie păstrat cu sfințenie și apoi predat din generație în generație.

Volumul ADAGIETTO scoate în evidență necesitatea căutării copilului din noi, pentru că  așa cum spunea Pablo Picasso: „Fiecare copil este un artist. Problema este să rămâi un artist când crești”. 

Creația presupune curățenie, presupune ceva magic, ceva aproape de divin, o simbioză între existență și închipuire, un transfer de energie prin sentimente și emoții între pământesc și celest. De aceea copiii sunt considerați îngerași, pentru că sunt puri, adevărați și sinceri, ei iubesc curat, pentru că încă nu cunosc răutatea lumii.

În această părticică a inimii noastre, ce rămâne mereu aparținând copilului din noi, ne invită autoarea Aurelia Rînjea să ne regăsim și să ne căutăm acele valori curate și nealterate. Întreg volumul ADAGIETTO este un periplu printre amintiri încărcate de subtil, de emoție, de imagini care te invită să vizualizezi, dar lăsându-ți loc să visezi și să te transpui în propriile amintiri.

Dorul de copilărie, de locurile natale, de „copaia bunicii” de „căluțul alb”, de „vârful dealului”, de „șirurile de oi”, de „guguștiucii de la geam”, de „crângul cu păpădii”, de „cântecul pădurii”, de „dansul licuricilor”, de  „concertul broaștelor”, de „avioanele de hârtie”, de „păpușile din aluat”, de „coșurile cu flori cusute pe iie”,  de „merele roșii ale grădinii”, de „vie cu pruni si gutui”  sunt omniprezente în volum și lasă să transpară o tristețe, că a trecut prea repede acea copilărie frumoasă, în care au fost prezenți și mama și tata și bunica și bunicul.

Bucuria și împlinirea cea mai mare a autoarei este „Povestea de a  scrie  / De a fi român și poet” (Păpușa mea). Poezia pentru autoare este un alint, o alinare a singurătății, o regăsire a eului, o privire în interior, dar și o „Floare de aur ce cânți” ce „Alini durerile românului” și „O luntre între cer și pământ”.

Harul pe care autoarea cărții ADAGIETTO l-a primit de la bunul Dumnezeu îl descrie ca fiind o casă pe care a construit-o din zăpada iernii când s-a născut poeta, casa în care trăiesc personajele copilăriei sale, părinții și bunicii și unde există acel foc viu și acea sfințenie, emoția și bucuria ce se află în inima unui copil.

Legătura dintre divinitate și puritatea sufletului de copil, nu este întâmplătoare, pentru că fiecare copil care este născut, se naște din voia lui Dumnezeu, care îi dă spirit din Duhul Sfânt. Poezia reprezintă în fapt o percepție mult mai adâncă decât niște simple versuri, ele vin de undeva de departe, prin muza trimisă de Creator, pentru că așa cum spunea Gustave Flaubert „Arta scrisului înseamnă arta de a descoperi ceea ce crezi”.

Făcând legătura între faptul că distinsa scriitoare Aurelia Rînjea este de asemenea și artist plastic, am să-l citez pe Horatius  care spunea: „Pictura este o poezie fără cuvinte”, iar eu  voi adăuga aici ceea ce am observat personal despre poeziile domniei sale, că ele întruchipează scene pictate, pentru că sunt vizuale, imaginative, poți să le vezi cu ochii minții și să creezi o poveste pe marginea lor.

În poeziile scriitoarei Aurelia Rînjea observăm iubirea de oameni, o iubire solară, deschisă și cuprinzătoare, în care include oameni și locuri, amintiri și emoții, din care răzbate un sentiment de bunătate și credință. Nu o dată autoarea face referire la Dumnezeu, în care crede, iar cel care crede în Dumnezeu, crede în bunătatea și în forța binelui, însăși faptul că Dumnezeu a înzestrat-o cu haruri artistice semnifică faptul că domnia sa este un mesager prin care lucrează Cel de Sus. Charles Baudelaire spunea: „Răul se comite fără niciun efort, natural, fatal, bunătatea în schimb este întotdeauna produsul unei anumite arte”. Acesta este și cazul distinsei doamne Aurelia Rînjea, poet, artist, cronicar și profesor.

Și dacă e să mai dau un citat, voi opta pentru Émile Zola, care spunea așa: „Dacă mă întrebi de ce am venit pe această lume eu, ca artist, ți-aș răspunde: sunt aici pentru a trăi zgomotos”. Ei bine, autoarea Aurelia Rînjea

ne dezvăluie prin volumul domniei sale de poezii ADAGIETTO, care este rolul și scopul venirii sale pe lume, acela de a dărui plenar iubire.

Recomand cu toată căldura această minunată carte și invit cititorii să o descopere între coperțile acestui volum pe distinsa și talentata scriitoare, care 

nu a încetat să  hrănească copilul  din interior, cu sufletul  cald și bun, pe însăși  poeta Aurelia Rînjea.

Johnny Ciatlos-Deak

membru al Uniunii Jurnaliștilor Independenți din România

Senior Editor Globart Universum Publishing House,Canada