Invitată fiind de domnul Ioan Romeo Rosiianu pentru a participa la dezbaterile Festivalului de presă (27 – 31 oct) din Baia Mare am răspuns cu drag invitației și am ales ca subiect ”Presa mondenă intre obscenitate și false valori”.
De câte ori nu ne-a fost dat să vedem titluri mari (în exclusivitate) în ziare, care atrag ca un magnet și care în fapt nu spun nimic, acuză, dezvăluie și/sau presupun niște fapte ”grave” care nici măcar nu ar fi de competenta lor, infidelități și știri trucate, senzaționalul stors din orice imagine sau întâmplare, interpretat și para interpretat în fel și chip doar de dragul senzaționalului. Știri care bineînțeles că sunt fabricate, care pana la urma dacă urmărești cu atenție subiectul în cauză , nu se dovedesc a fi reale ci doar niște titluri trucate care atrag, machiate grotesc sau chiar inventate. Si pe bună dreptate mai vedem uneori printre cititorii cu bun simt, cei care nu vor să se lase asa ușor păcaliți de acești ”fabricanți de senzațional” și care mai scriu câte un mesaj în care li se scrie jurnaliștilor respectivi cu litere mari ”Rușine”
Din păcate indiferent că ne aflam la Montreal sau la București, situația e aceeași, as spune în România e chiar mai des întâlnită această practică și această vânătoare de senzațional , decât aici în Canada..
Trăim într-o societate de consum care a îmbolnăvit precum o epidemie întreaga lume …s-a demonstrat de-a lungul anilor că am ajuns într-o situație jalnică în care nu mai contează nici bunul simt, nici bunul gust, nici măsura în protejarea și educarea corectă a tinerei generații, nimic nu mai stă în calea acestor devoratori de rezultate.
Cifrele și banii ( care culmea nu au miros, dar vorbesc), acestea vorbesc, nu au valoare morală și de bun simt nici atât, iar cifrele (în sondaje/vânzări) trebuie să urce mai mult decât înainte pentru că productivitatea nu se mai măsoară decât în cifre concrete și în bani.
Educarea cititorului nu mai este o prioritate decât foamea de senzațional, folosindu-se des sintagma ” doar rezultatul contează” nu și cum îl vei obține și prin ce mijloace.
Putini au fost redactorii de presă, prezentatorii/moderatorii /realizatorii de emisiuni care și-au dat demisia și au de voalat faptul că li se cerea să fabrice știri, să caute subiecte care atrag, pline de vulgaritate, obscenitate sau tragic doar cu dorința de a avea un titlu de ziar de senzație care să surprindă, să șocheze, doar ca să vândă. Au trecut și au fost complet șterse și uitate vremurile când frumusețea și eleganta în comportament și în scris erau o normalitate.
Până și în poezie am ajuns să promovăm asa zise valori care scriu într-un limbaj obscen, fără pic de talent dar cu o nemăsurată nesimțire și un tupeu cras. Si culmea sunt promovate și premiate în concursuri literare care până mai ieri aveau un statut dar care trec peste orice limită de minimă decentă și premiază asa zise creații care sunt înțesate de cuvinte obscene și vulgare. Astfel ne tragem singuri apa pe cap și ajungem să ne mai mirăm că falsele valori sunt promovate și ridicate la rang de vedete! Din păcate situația este mult mai gravă decât ne putem imagina. Cei care promovează asa ceva nici măcar nu realizează cât de rău fac culturii românești, cât de rău fac noilor generații și în ce mocirlă imensă se bagă.
In opinia mea totul pornește de la libertinismul prost înțeles, de la emanciparea greșită cu derapaje grave și degradarea societății în general iar acum nu mă refer doar la România ci la majoritatea țărilor occidentale, pentru că, dacă nu ar exista consumatorii de senzațional , de obscen și de vulgar, nu ar exista nici ofertă. Din păcate obscenitatea și vulgaritatea au acaparat toate ramurile, începând de la modă până la literatură și ce să ne mai mirăm căci am luat-o pe pantă în jos și cu învățământul și cu morala creștină… de unde să mai așteptăm decentă când atâția ani ne-am complăcut, am cumpărat prostiile care ne-au fost băgate sub nas… ne-am uitat la ei, am citit presa de senzație și am dat din umeri.
Deși semnale de alarmă s-au tot tras, iată că a venit și momentul mult așteptat al trezirii .Acum, ne-am trezit și realizăm că e grav, că ne- a ajuns cuțitul la os și chiar trebuie să facem ceva, să mai salvăm ce se mai poate… oare e prea târziu?
Mihaela CD
redactor Globart Universum Publishing House
fondator al revistei Poezii pentru sufletul meu -Montreal
membru al Uniunii Scriitorilor din Canada, membru LSR,
Președinte World Poets Association -Canada
