Măreții siamezi
Președintele în funcțiune, unchiașul națiunii, conducătorul iubit al tuturor americanilor de ambe sau multiple sexe și rase, domnul Joe Biden și-a anunțat candidatura pentru încă un mandat la preșidenția Statelor Unite ale Americii. Ocazie cu care a demarat plenar campania electorală, o comedie bufă cu surle, trâmbițe și clovni, plus doi comici în rolurile principale, siamezii Joe Biden și Donald Trump. Doi titani demențiali ai scenei politice americane (ce bine se potrivește limba română pentru o asemenea afirmație cotroversată). Doi bătrânei simpatici și plictisiți în a-și legăna nepoții. Doi mahări înstăriți, hoți ne-prinși deci negustori cinstiți. Amândoi cu șanse unice de a se lipi de câte-un caz penal real și demonstrabil și nu de speculante abuzuri de putere (care genereaza elucrubrante știri și opinii și nicidecum condamnări). Ambii politicieni populiști a caror procentaje în sondajele de opinie ale zilei, fie printre democrați fie printre republicani, nu sunt aproape de nota de trecere
Runda a doua a boxului politic se anunță mult mai animată, deși protagoniștii cu greu ascund artrita și incoerența ocazională din vorbire. Domnul Biden, devenit președinte, ca să-i mulțumească pe alegătorii de extremă stângă care i-au asigurat victoria, s-a transformat într-un socialist hotărât să schimbe fundamental America (în buna tradiție a predecesorului său Barak Obama) și să-i îngroape definitv pe republicani în groapa istoriei. Domnul Trump, devenit pierzant convins că i s-au furat alegerile, s-a transformat în mântuitorul MAGA (Make America Great Again), o masă amorfă de votanți care dorește ca America ei să fie ca pe vremuri, copnservator-religioasă, patriotic-naționalistă și înainte-mergătoare în lume, zdrobind cu stoicism revoluția socialist-globalistă. Paradoxal, acest conflict ideologic a demonstrat că, de fapt, unchiul Joe și gălăgiosul Donald nu pot exista unul fără altul.
Istoria Statelor Unite ne învață că extremele politice n-au prins rădăcini în țara tuturor posibilităților. Eventualele deviații de la viziunea americană a lumii au fost marginalizate, prin vot, până să ajungă dominante. Triectoriile politice au glisat când la stânga când la dreapta până la corecția prin alegeri libere și independente. Polarizate exagerat, tendițele moderne depind unele de altele. Biden nu are de ce să candideze la vârsta dânsului dacă nu din cauza lui Donald. Trump nu are nici o șansă la nominalizarea republicană dacă nu candidează Joe. O interdependență istorică. Cu toată tragi-comedia electorală, alegerile de anul viitor vor detemina parcursul unei întregi națiuni, examinat cu atenție de către întreaga lume.
Mareții siamezi Joe Biden și Donald Trump și spectacolele lor itinerante, mediatizate fără drept de apel în favoarea actualului președinte, ori ne vor plicitsi până la amorțeală, ori ne vor exalta până la vot. Că doar acolo mai avem și noi, cetățenii, ceva de spus. Da, de Statele Unite ale Americii povestesc…
