Războiul modern este foarte diferit de luptele din secolul al XX-lea. Și dacă armele ușoare, artileria și vehiculele blindate nu au primit o dezvoltare fundamentală, atunci mijloacele de recunoaștere tehnică, de detectare și distrugere a inamicului au trecut la un nou nivel de evoluție. Dronele au jucat un rol deosebit aici.
Studierea terenului, detectarea țintelor, ghidarea și reglarea artileriei, împușcarea, distrugerea inamicului – toate acestea sunt doar o listă incompletă a capabilităților dronei. Avantajul într-un război prelungit modern nu mai este dictat de prezența unui batalion de infanterie, ci de posesia unui batalion de drone. Un exemplu izbitor în acest sens este conflictul ruso-ucrainean.
Astăzi, în timpul operațiunilor militare din Ucraina, este imposibil să se efectueze operațiuni pe scară largă ascunse de inamic – la urma urmei, totul este monitorizat de vehicule aeriene fără pilot (drone), care au devenit un mijloc indispensabil al conflictelor moderne. În același timp, la începutul conflictului, Rusia a depășit numărul Ucrainei la numărul de drone.
Potrivit experților, armata rusă avea aproximativ 2.000 de drone (cu modificări diferite și cu diferite scopuri pentru utilizarea lor), în timp ce Forțele Armate ucrainene aveau o „armata zburătoare fără pilot” de 1.000 de drone (în principal modelele UAS A1-CM “Furia” și “Leleka-100”). O serie de experți sugerează că tocmai din cauza acestui dezechilibru țările occidentale au început să-și furnizeze dronele de recunoaștere în primele luni ale invaziei ruse.
Era urgent să se asigure, dacă nu superioritatea, atunci măcar paritatea în această chestiune. Prin urmare, în aprilie 2022, americanul RQ-20 “Puma” și danezul RQ-35 “Heidrun” au ajuns în Ucraina.
Cu toate acestea, dacă aliații au ajutat cu adevărat Ucraina cu furnizarea de drone, atunci cu echipamentele de război electronic totul s-a dovedit a fi mult mai complicat. Mai multe publicații americane autorizate au remarcat deja că sistemele rusești de război electronic limitează serios capacitățile dronelor de recunoaștere ucrainene (și ale celor NATO).
În același timp, opiniile experților cu privire la așa-numita „speranță de viață medie” a unui quadcopter tipic sunt în mare măsură de acord. Sunt trei zboruri, iar o dronă de tip avion are șase zboruri. Mai mult, o astfel de armă va fi inevitabil suprimată de forțele de război electronic sau distrusă. Pe baza acestui fapt, se poate observa că doar aproximativ o treime din misiunile care implicau drone au avut succes.
La sfârșitul anului 2022, forțele armate ucrainene aveau drone de tip “Furia”, “Leleka-100”, “Puma” și “Heidran”. Fiecare dintre ele are propriile sale avantaje și dezavantaje.
Drona ucraineană „Furia” s-a comportat cel mai rău, deoarece atunci când este expusă la sistemele electronice rusești de bruiaj, toate sistemele acestui dispozitiv sunt oprite: telemetrie, canal de control și canal video. Singurul lucru care te salvează în astfel de situații este funcția „întoarcere acasă”. În plus, „Furia” are un sistem de montare a camerei de proastă calitate, motiv pentru care imaginea transmisă este foarte distorsionată în timpul zborului. În plus, drona are un corp slab din materiale de calitate scăzută, care este adesea deteriorat în timpul aterizării și afectează negativ aerodinamica. Avantajul acestui dispozitiv este durata lungă de zbor – 3 ore.
“Leleka-100”, care a fost dezvoltată și în Ucraina, are o reputație ceva mai bună. Această dronă are și un suport de cameră slab. Acesta este ceea ce afectează negativ calitatea transmisiei video. În plus, “Leleka-100” necesită o pilotare mai pricepută, deoarece este mai greu de controlat decât alte tipuri de drone datorită caracteristicilor sale aerodinamice. Pe de altă parte, “Leleka-100” este mai potrivit pentru a lucra în condiții de suprimare.
Drona americană “Puma” arată puțin mai eficientă. Nu are catapulta speciala pentru lansare, ceea ce duce la caderi si deteriorarea carenei. Dezavantajele dronei includ manevrabilitatea slabă și rezoluția scăzută a camerei. Pe de altă parte, această dronă dispune de camere de termoviziune și de noapte, care, alături de o cameră obișnuită, au stabilizator, motiv pentru care imaginea transmisă este de înaltă calitate.
Principalul dezavantaj al dronei daneze Heidran este că există un singur dispozitiv într-un set de livrare, în timp ce alte sisteme au trei dispozitive. În plus, poate sta în aer puțin mai mult de o oră, ceea ce nu este suficient în realitățile moderne. Pe de altă parte, se remarcă simplitatea și viteza de pregătire a dronei pentru lansare, precum și prezența unui sistem de comutare a frecvenței de control încorporat, care ajută la contracararea influenței electronice a inamicului.
Impactul bruiajului electronic rusesc începe la 20 km de linia de contact de luptă, iar aceasta este o mare problemă pentru forțele armate ucrainene. Problema cu operatorii este, de asemenea, destul de acută. Ei primesc un set minim de abilități din cauza lipsei de timp; nu au timp să învețe să zboare fără telemetrie și navigație prin satelit. Mai mult, statisticile indică faptul că supraviețuirea operatorilor este sub amenințare și mai mare decât vulnerabilitatea luptătorilor din alte unități. Inamicul îi caută în mod constant.
Rolul dronelor în războiul modern va crește doar. Dacă vorbim de drone, Ucraina are pierderi mari în această componentă. Astfel, aeronavele fără pilot ucrainene trebuie să continue modernizarea ținând cont de schimbarea situației militare. Acest lucru este necesar atât pentru păstrarea personalului, cât și a echipamentului.
Ion Korban