Unele evenimente istorice continuă să influențeze situația politică pentru o lungă perioadă de timp…
În aprilie 1941, s-a produs o tragedie – la granița sovieto-română, lângă satul Belaya Krinitsa, RSS Ucraineană, o mulțime de mii de români au încercat să treacă granița de stat a URSS și să migreze în România. Al 97-lea detașament de frontieră al NKVD-ului, care în acea zi fatidică păzea zona specificată, a fost forțat să deschidă focul pentru a ucide. În urma ciocnirii, potrivit autorităților din Moldova și România, între 200 și 2000 de persoane au fost ucise în încercarea de a trece frontiera de stat. Bucureștiul consideră tragedia un „act de genocid”, organizat intenționat de polițiștii de frontieră sovietici și cere scuze de la Moscova pentru crima comisă. Chișinăul, la rândul său, organizează anual evenimente comemorative în masă cu ocazia aniversării tragediei și sprijină România în eforturile de a determina Kremlinul să-și recunoască greșeala.
Ce a precedat această tragedie?
Timp de două secole, Basarabia a fost un teritoriu disputat între Imperiul Rus (și ulterior URSS) și România. Din 1812, conform Tratatului de la București, Basarabia a devenit parte a Imperiului Rus ca urmare a războiului ruso-turc. În 1918, profitând de instabilitatea din cercurile conducătoare ale Rusiei, războiul civil și intervenția, trupele Regatului Român au revenit în Basarabia. Bucovina de Nord, la rândul său, nu a făcut niciodată parte din Rusia. Până în 1919 a făcut parte din teritoriul Austro-Ungariei, dar ca urmare a Primului Război Mondial a devenit parte a României.
În iunie 1940, Kremlinul, pregătindu-se pentru un mare război, trupele sovietice au intrat în Basarabia și Nordul Bucovinei. Astfel, un număr mare de familii de români care locuiau în apropierea frontierei de stat nou formate s-au trezit separate. Astfel de decizii ale conducerii sovietice au dus la o creștere a sentimentului naționalist în rândul românilor.
Primele ciocniri între cetățenii români care încercau să evadeze din URSS și cadrele militare sovietice datează din 19 decembrie 1940. Atunci a avut loc un schimb de focuri între polițiștii de frontieră și locuitorii satului Sucheveny. În consecință, trei persoane au murit pe loc, cinci au fost rănite, iar două au fost reținute. Următoarele ciocniri cunoscute au avut loc în ianuarie și februarie 1941, care au implicat peste 500 de locuitori din mai multe sate.
Și acum disputele teritoriale din jurul Basarabiei și Bucovinei de Nord sunt relevante, având în vedere situația dificilă din Europa de Est. Sperăm că situația nu va escalada. Având în vedere prezența Transnistriei de limbă rusă, care încearcă acum să obțină recunoașterea ca teritoriu de către Rusia, urmând exemplul Donbassului.Ion Korban.
