Planul de acţiune al Guvernului pentru integrarea României în Uniunea Europeană, având ca termen de finalizare luna iunie a acestui an, conţine peste 40 de măsuri necesare pentru îndeplinirea criteriilor politice şi economice de aderare.
În domeniul reformei justitiei, Executivul îşi propune adoptarea, până în luna iunie, a pachetului legislativ conţinând proiectele de legi privind organizarea judecătorească, statutul magistraţilor şi Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru a asigura independenţa justiţiei, Guvernul are în vedere redefinirea rolului ministerului de resort, întărirea autonomiei procesului decizional al Consiliului Suprem al Magistraturii şi consolidarea garanţiilor legale în vederea eliminării oricărei posibile imixtiuni a politicului în actul de justiţie. Măsuri suplimentare de combatere a corupţiei sunt întărirea rolului Parchetului Naţional Anticorupţie, prin asigurarea autonomiei instituţiei, a resurselor financiare necesare şi a unui număr suficient de personal, stabilirea unei platforme comune de acţiune cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BERD, ai organizaţiei Transparency International şi ai organizaţiilor neguvernamentale interne pentru proiectul pilot al OECD privind corupţia. Pentru combaterea corupţiei se mai are în vedere adoptarea Legii falimentului înainte de vacanţa de vară a Parlamentului, lansarea unei campanii publice de avertizare asupra “corupţiei mici”, introducerea, la nivelul întregului sistem administrativ, a unei metodologii de folosire a testelor de integritate, pentru obţinerea unei testări anticorupţie eficiente şi rapide, continuarea măsurilor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri prin monitorizarea modului de aplicare a procedurilor de aprobare tacită.
Pentru reforma administraţiei publice, planul de acţiune guvernamental prevede adoptarea unei strategii specifice actualizate, elaborate pe baza unei dezbateri, identificarea şi separarea clară a competenţelor în cadrul instituţiilor strategice la nivel central, transmiterea la Parlament a proiectului de lege privind statutul unui corp profesionist al prefecţilor şi descentralizarea administraţiei locale, precum şi pregătirea Legii privind salarizarea funcţionarilor din administraţia publică.
Pentru îndeplinirea criteriilor economice de aderare, Guvernul va aplica măsuri stricte de reducere a inflaţiei, va îmbunătăţi cadrul legislativ şi administrativ necesar dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, va reduce, gradual, volumul arieratelor din economie cu până la 0,5Î din PIB în 2004 şi va îmbunătăţi capacitatea administrativă de aplicare a politicilor în domeniul concurenţei şi al ajutoarelor de stat. În ceea ce priveşte Consiliul Concurenţei, acesta va fi pe deplin funcţional în luna martie. În sectorul energetic, Guvernul şi-a propus să finalizeze procesul de privatizare a două companii de distribuţie a electricităţii – Electrica Banat şi Dobrogea -, luând în considerare şi posibilitatea finalizării procedurilor de privatizare pentru Electrica Oltenia, Electrica Moldova, Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. Politica fiscală va include şi măsuri de îmbunătăţire a sistemului de rambursare a TVA şi de diminuare a fraudelor legate de rambursarea acestei taxe, crearea tribunalelor comerciale şi integrarea în cadrul Ministerului Finanţelor Publice a celor trei administraţii existente cu atribuţii în colectarea contribuţiilor la asigurările sociale. Codul de Proceduri Fiscale va fi aplicat pînă la sfârşitul acestui an, urmând ca Ministerul Finantelor să verifice modul în care prevederile sale sunt respectate şi aplicate.
În domeniul protecţiei copilului se are în vedere adoptarea, până la mijlocul lunii martie, a pachetului de legi care va reglementa acest sector, conform recomandărilor formulate de experţii Comisiei Europene, elaborarea şi adoptarea legislaţiei secundare până la mijlocul lunii iunie şi reorganizarea Agenţiei pentru Protecţia Copilului şi evaluarea performanţei individuale în cadrul acesteia.
În ceea ce priveşte libertatea presei, guvernanţii au anunţat acţiuni ce vizează eliminarea din Codul Penal a acelor prevederi care au fost identificate de către reprezentanţii organizaţiilor media ca factori de îngrădire a libertăţii mass-media, elaborarea unor programe de pregătire şi avertizare pentru funcţionarii publici, care să asigure aplicarea Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public şi iniţierea unor investigaţii judiciare “intense” în cazurile de agresiune asupra jurnaliştilor.
