Katie Boland, o profesoară din SUA, revine pentru a zecea oară la Beiuş ca voluntara

0
4

Din 2003, Katie Boland revine an de an la Beiuş împreună cu voluntari de toate vârstele pentru a-i ajuta pe nevoiaşi să locuiască în condiţii decente. Foarte mulţi din miile de voluntari care au lucrat alături de Habitat pentru Umanitate Beiuş revin şi a doua sau chiar a treia oară pentru a repeta experienţa deosebită pe care o au aici. Printre aceştia se numără şi Katie Boland care a stabilit deja un record.
Ea se află acum la Beiuş pentru o săptămână în fruntea celei de-a zecea echipe de voluntari pentru a ajuta familiile nevoiaşe să locuiască în condiţii decente. Încă din 2003, de la prima experienţă ca voluntar alături de Habitat pentru Umanitate Beius, Katie a îndrăgit asociaţia bihoreană, zona şi mai ales oamenii de aici, aşa încât a decis să revină. An de an a adus câte o echipă, ajungând să vină şi de două ori într-un an cu voluntari pe şantierele Habitat.
„În 2003 am coordonat prima echipa de voluntari la Habitat pentru Umanitate Beius împreuna cu Seth Fischer. Ştiam puţine despre ţară, despre filială şi chiar despre echipa noastră. Cu toate acestea eram foarte entuziasmaţi să călătorim în Europa de Est şi foarte încântaţi de proiect. Am lucrat atunci la construirea unei locuinţe multifamiliale cu patru apartamente. A fost fascinant! Emil, coordonatorul nostru din partea Habitat Beiuş ne-a arătat oraşul şi împrejurimile. A avut multa răbdare cu echipa noastră prezentându-ne cu pasiune oraşul, filiala şi tara. A fost ceva molipsitor! Am ştiut la sfârşitul celor două săptămâni petrecute aici că voi reveni vara următoare.” mărturiseşte Katie.
În acest an echipa ei numără 12 membri, patru dintre ei fiind şi anul trecut la Beiuş. Voluntarii vor construi o locuinţă pentru o mamă care-şi creşte singură copilul ce suferă de o afecţiune severă la inimă. La sfârşitul săptămânii locuinţa va fi finalizată, iar Florentina şi Rareş Jurmuţ speră ca viaţa lor se va schimba radical după ce până acum au locuit în condiţii improprii într-o încăpere fără ferestre.
„Acum, când vad că o să avem o locuinţă, cel mai mult îmi doresc ca fiul meu să se facă bine. Unde stăm în prezent avem lumina doar când aprindem becurile. E inuman să trăieşti aşa, şi mai ales pentru un copil bolnav.” spune Florentina.
Luni la prima oră voluntarii au venit în şantierul Habitat din Beiuş unde era pregătită o fundaţie pe care până sâmbătă vor construi o locuinţă. Alături de ei lucrează şi tatăl Florentinei Jurmuţ împreună cu alţi beneficiari ce au primit sau vor primi o locuinţă Habitat pe terenul pus la dispoziţie de Primăria şi Consiliul Local Beiuş.