Presa română, în cădere liberă

0
5

Congolezii şi bulgarii stau mai bine decât noi la capitolul „libertate de exprimare şi informare”. În clasamanetul anual al publicaţiei Reporters sans Frontieres, România se află pe locul 70 în lume, în timp ce Bulgaria este cu 34 de locuri înaintea noastră. Potrivit publicaţiei, jurnaliştii din România sunt cenzuraţi sistematic şi nu îndrăznesc să se atingă de anumite subiecte delicate. În clasamentul organizaţiei franceze, România este situată după Congo şi înaintea Nigerului. Poziţia 70 din 167 de ţări ne aduce o notă de 17,83, când cea mai bună notă, a Danemarcei, este 0,50. În primul clasament al Reporters sans Frontieres, în anul 2002, România se situa pe un loc mai bun, adică 45, iar anul trecut eram pe poziţia 59. Primele ţări în clasament sunt Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Norvegia şi Olanda. Şi în anii trecuţi, statele nordice ocupau poziţii fruntaşe. Ultimele state în ceea ce priveşte libertatea presei, sunt anul acesta China, urmată de Eritrea şi Turkmenistan, iar la coada clasamentului se află Cuba şi Coreea de Nord. Raportul scoate în evidenţă faptul că, în România, „informarea superficială în programele de radio şi televiziune şi lipsa de independenţă în funcţionarea mijloacelor de comunicare sunt principalele obstacole în ceea ce priveşte libertatea presei la nivel naţional”.
Reputatul profesor american Peter Gross a spus că jurnaliştii români sunt la mila patronilor atâta timp cât nu există un spirit civic, o cultură a audienţei româneşti. Peter Gross, profesor de jurnalism al Universităţii Okla­homa, a fost invitatul seminarului “Media şi Democraţia în ţările din Europa de Est” găzduit de Centrul Cultural American. Gross a vorbit despre starea critică în care se află mass-media româneşti: “România are un sistem democratic fără o democraţie solidă, nu are o presă liberă. Indiferent cât de independenţi şi de echidistanţi ar fi jurnaliştii români, ei lucrează într-un context cultural influentaţi de politicieni, guvern, sistemul politic. Dife­renţa dintre Statele Unite ale Americii şi România este că în SUA, guvernul protejează şi încurajează o presă liberă.”
“Problemele mass-media în România sunt insutite. Este nevoie de fapte, nu de opinie”, a mai spus profesorul Gross. “Sunt extrem de îngrijorat când mă uit la ce se întâmplă în mass-media româneşti. Organizaţiile jurnalistice din Romania nu sunt puternice, nu sunt independente, nu se impun, e necesară o schimbare a mentalităţilor. De ce vreţi independenţa presei dacă nu ştiţi ce să faceţi cu ea? Nu doriţi perfecţionarea profesiei de jurnalist. Pentru aceasta sunt necesare schimbări fundamentale.” Gross a afirmat că era de aşteptat să se întâmple ce se întâmplă astăzi în mass-media româneşti, deoarece este nevoie de un pro­ces biologic ce implică două sau trei generaţii pentru ca lucrurile să se schimbe.
“Ştiu că dacă mă uit la Estul Europei, la patronii de ziare din această parte, ei au venit cu ideea de a face bani, de a avea un profit, nu vor să schimbe politica editorială a publicaţiilor pe care le deţin. Poli­tica editorială în SUA ţine la credibilitatea produsului mediatic pe care îl protejează. Este în interesul patronatului să nu se implice în politica editorială. Când o instituţie de presă nu respectă politica editorială pe care şi-o impune, îşi pierde credibilitatea în faţa audienţei sale.”
Referitor la ultimele referiri la mass-media pe care le-ar putea conţine raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană, Gross a spus: “Va trebui să vă supuneţi regulilor impuse de UE în privinţa mass-media; dacă nu, nu veţi adera. Dacă vreţi să intraţi în Uniune, guvernul, politicienii, vor trebui să înţeleagă că atunci când vorbesc despre transparenţa, aceasta trebuie să fie reală în România.”
Peter Gross este autor al mai multor cărţi şi articole despre mass-media, comunicaţii şi relaţia jurnaliştilor cu mediul politic. El este specialist în comunicaţii internaţionale, presa în ţări în curs de dezvoltare şi politica externă. Gross a publicat patru cărţi în româneşte, iar ultima sa carte, “Media şi Democraţia în ]ările din Europa de Est” a fost lansată anul acesta la Bucureşti.