Veni, Vedi, Vici

0
3

Când eram mic doream să mă fac “geografie”, iar un coleg de şcoală primară, vânător de balene. Nu ne-am realizat niciunul visul, dar pe vremea când eram mic aveam pe toţi pereţii din camera unde am copilărit o sumedenie de hărţi. Nea’ Sile, un prieten de familie, odihnească-se-n pace, venea deseori în vizită şi mă întreba cu hărţile-n faţă pe unde se află lacul Baikal, Pretoria, râul Gange sau insulele Galapagos. Aveam doar şase ani şi înţelegeam perfect că lumea aceasta se poate cuceri. Totuşi în mintea mea, pe atunci, acestea nu erau decât vise de copil. Bunica îmi spunea că eram “vaga­bond” de mic, că îmi plăcea să cutreier străzile-n lung şi-n lat fără să ştiu încotro mă îndrept. Îmi plăcea să vorbesc cu oameni pe care nu-i cunoşteam, să aflu cât mai multe lucruri. Apoi am crescut mare. La terminarea liceului, după două încercări nereuşite, am intrat la Jurnalistică în Cluj. Aici am descoperit o cu totul altă viaţă, pe care acum după aproape 10 ani îi simt lipsa: cea a gazetăriei, în toate formele posibile. După absolvirea fa­cultăţii, am început studiile la Masteratul de Studii Americane din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an mi s-a ivit oportunitatea de a pleca în America, aşa că nu am stat prea mult pe gânduri, mai ales că în acelaşi timp lucram la Primăria Cluj pentru 30 de dolari pe lună. Ajuns pe tărâm american, nu am încetat niciodată să sper că aş putea rea­liza ceva pentru românii aflaţi mult prea departe de locurile natale. Gândacul de Colo­rado s-a născut acum trei ani de zile când dintr-un vis nebun de ziarist, a ieşit o mică pagină cu informaţii şi opinii a românului din statul Colorado. La început a fost o teamă de respingere totală, dar pe parcurs oamenii au început să-l vadă într-o cu totul altă perspectivă, şi nu ca pe un “dăună­tor”. Tipărit pe hârtie de imprimantă şi încropit din bucăţi de articole mărunte, Gândacul a învă­ţat “să zboare” cât mai sus şi în numai un an de zile a ajuns la 300 de exemplare şi la 4 pagini. După trei ani ani de zile, a intrat în tipografie. Tirajul a ajuns foarte departe, iar redacţia a început să prindă contur mai mare. Gândacul de Colorado se vrea a fi un ziar al diasporei româneşti de pretudindeni, o punte între românii de acasă şi cei rătăciţi prin lumea largă.