Ivan Patzaichin face valuri în modă
Colecţia PATZAIKIN, semnată de designerul vestimentar Olah Gyarfas, este o parte importantă a proiectului Rowmania şi este inspirată din universul marelui campion olimpic, Ivan Patzaichin. Primul pas al acestui proiect, Rowmania, a fost cercetarea alaturi de unul dintre puţinii specialiştii rămaşi în zona Deltei, Paul Vasiliu, cu care Patzaichin a proiectat bărci din lemn, pentru a găsi forma potrivită a unei noi ambarcaţiuni. În mai 2011 aceştia au găsit prototipul! Pentru că este o combinaţie între lotcă şi canoe, au denumit-o „canotcă”, însa ideea pe care vor s-o promoveze este ca această barcă să devină “bicicleta Deltei”.
Al doilea pas a fost lansarea în Decembrie 2011 a unei colecţii de modă, design şi ecotehnologie, care-i poartă numele. Oameni de afaceri, actori, sportivi, cântăreţi, cu toţii au venit să susţină ideea lui Patzaichin. Nu au lipsit nici comentatorii sportivi, cei care au avust şansa să fie alături de marele campion în cele mai importante momente sportive ale vieţii sale.
“Am o părere admirabilă despre sportivul, dar mai ales despre omul Ivan Patzaichin, care iatâ,” spune Cristian Ţopescu, “se gândeşte la cei din mijlocul cărora a plecat. Încearcă să-i ajute prin aceste acţiuni de voluntariat, de strângere de fonduri, ceea ce puţini mari campioni o fac! Mulţi dintre ei, recunosc cu reget, uită de începuturi, uită de oamenii care i-au ajutat la începutul carierei sportive. Dar Ivan îmi confirmâ o idee mai veche, aceea că marii campioni sunt mai întâi de toate oameni de caracter, oameni pe care poţi conta tot restul vieţii. Ivan este unul din oamenii aceştia!”
Despre proiectul “Rowmania” şi linia de modă “Patzaichin”, marele campion spune: “în primul rând l-am facut din suflet pentru că mă simţeam dator să fac ceva pentru oamenii de unde am plecat, oamenii din Deltă. Proiectul nu se referă numai la oamenii din Deltă, se referă şi la zonele protejate, unde sunt şi oameni săraci. Noi tocmai de aceea am pornit acest proiect, ca să facem ceva, să respectăm tradiţia, dar să venim cu ceva nou, ca să putem face cumva ca oamenii să aibe ceva de câştigat de pe urma acestor resurse.” Un proiect de antreprenoriat social care sprijină iniţiativele întreprinzătorilor din zona Deltei şi care derulează şi un program de turism.
Realizate la o fabrică din Miercurea Ciuc, bazate pe desenele creatorului de modă Olah Gyarfas, din materiale ecologice, eşarfa deltaică, pagaia intreagă, jacheta şi pantalonii vor fi scoase pe piaţă în februarie 2012, “haine în care să poţi vâsli în barcă, dar pe care să le porţi şi pe stradă”, după cum mărturiseşte campionul. Tot în februarie 2012, linia vestimentară Patzaichin va fi prezentată la Berlin Fashion Week. Fondurile rezultate din vânzarea produselor vor fi alocate, în mare parte, deschiderii primului centru de ecoturism din Delta Dunării.
Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti, singurul festival internaţional independent de literatură!
Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti a debutat anul acesta cu lecturi ale scriitorilor Paul Bailey din Marea Britanie şi Mircea Cărtărescu. Două universe paralele, două generaţii diferite, dar care, prin plimbările lor dintr-un oraă în altul, dintr-o ţară în alta, şi-au găsit ţări adoptive! Pentru Paul Bailey chiar Romînia, după cum însuşi declară, iar pentru Mircea Cărtărescu oriunde este insoţit de Ioana şi Gabriel: “Dacă îi ştiu lângă mine, n-am probleme să locuiesc nicăieri, nici chiar într-un iglu.”
Festivalul se află la a 4-a ediţie şi s-a desfăsurat în luna Decembrie in Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Romîn, reunind atât scriitori români cât şi străini, în sesiuni de lectură publică, dezbateri şi dialoguri. Tema festivalului de anul acesta a fost “Rescrierea Hărţii Europei”.
„Este un proiect independent”, spune Ioana Boca unul dintre cei trei organizatori ai festivalului. „După ştiinţa mea este singurul festival internaţional şi independent din România. L-am început aş putea spune aşa, romantic, acum 4 ani, împreună cu doi prieteni. Pot să spun că am ajuns de la percepţia publică – mai ţineti festivalul acela al vostru – la întrebări de genul – când este festivalul vostru!? Într-un fel acestea sunt semne că a devenit un soi de tradiţie.”
Invitat la deschidere, scriitorul britanic Paul Bailey a spus: „România a schimbat cursul vieţii mele ca scriitor. Sunt flatat că am fost invitat şi cred că sunt singurul scriitior britanic din festival. Cred că mai este un editor irlandez care va veni, aşa că sunt foarte flatat. Voi citi câteva pagini dintr-o carte pe care o scriu acum şi care este despre România anilor 20 –30. Aceasta carte are referinţe despre Bibescu, periopada în care a trăit la Paris. Cartea va fi la fel de mare ca şi Unchiul Rudolf, adică foarte scurtă.”
Despre festival, tot la deschidere, Mircea Cărtărescu a menţionat: „Festivalul ăsta mi-e foarte simpatic, trebuie să spun de la început, pentru că este o inţiativă privată, pentru că este cu foarte puţine resurse, este practic aproape nesusiţnut şi totusi iată că oamenii aceştia inimoşi au reuşit să aducă şi scriitori importanţi străini şi câţiva români. Mi se pare un mini festival cum ar trebui să fie, nu ştiu dacă zeci, dar câteva altele în Romnia. Nu am să citesc ditr-o cartea a mea, voi citi câteva rânduri dintr-un articol pe care l-am publicat anul trecut cred, în Dilema şi pe care probabil puţină lume l-a citit. A fost centenarul Darwin şi pentru că simpaticul domn Bailey este britanic, m-am gândit la ceva care să meargă puţin cu prezenta lui aici, aşa că o să citesc ceva depsre Darwin.”
Invitaţii ediţiei de anul acesta a festivalului au fost: Paul Bailey (Marea Britanie), Gheorghi Gospodinov (Bulgaria), Jean Mattern (Franţa), Roman Simić (Croaţia), Declan Meade (Irlanda) si Lavinia Branişte, Mircea Cartarescu, Adina Rosetti, Mihail Vakulovski.
Cătălin Botezatu şi mitul vampirilor din Transilvania, la Bucharest Fashion Week!
3 zile de prezentări de modă, premii şi alte surprize pe care organizatorii Bucharest Fashion Week le-au pregătit pentru iubitorii modei. Colecţiile au fost inspirate de la ţarinele Rusiei imperiale, la vampirii din filmele holywoodiene, de la costumele populare româneşti la cele indiene, de la moda italiană şi arabă, la nuanţele atrăgătoare subliniate atât de designerii români cât şi cei străini.
„Iată, deschid pentru a nu ştiu câta oară Bucharest Fashion Week,” spune Cătălina Botezatu, „cel mai important eveniment de modă din România. O deschid cu o colecţie haute couture Ţarina, inspirtată din povestea şi frumuseţea veşmintelor ţarinelor, după care a doua seară prezint o colecţie vampires, inspiraţie fiind Twilight. Toată lumea spune: hmmm, colecţie de lenjerie mixtă fete, băieţi! Veţi vedea de la machiaj, coafură până la haine. Este o colecţie purtabilă! Sunt costume de baie, lenjerie, cizme de călărie, pantofi, pantaloni, purtând semnătură Cătălin Botezatu şi care au această tentă de vampir, care este un trend.”
Cătălin Botezatu a deschis a 16 ediţie a Bucharest Fashion Week, un eveniment care devine din ce în ce mai popular, cu un număr din ce în ce mai mare a designerilor participanţi si cu prezentări la nivel mondial.
„Evenimentul nostru este unul închegat.” continuă Botezatu „Avem peste 30 de designeri din România, 5 designeri internaţionali numai în prima seară şi o amintesc pe Sushma Patell designer din SUA, este creatoarea costumelor de la Bollywood, pe Adriana Agostini din Italia. Este important să ai şi creatori români dar şi invitaţi speciali, ceea ce la săptămânile de modă din alte ţări nu se întâmplă, uneori e şi nu e chiar atât de ok ca şi organizare.”
Prima seară i-a avut ca designeri pe Cătălin Botezatu, Cristina Purdescu, Wanda şi Adriana Agostini. A doua seară a continuat cu Cătălin Botezatu, Sushma Patell, Nino Lettieri, Claudia Rawlings, Andreea Dogaru, Walid Atallah încheindu-se, în ultima seară, cu prezentările desigerilor Ersa, Giada Curti, Carmen Emanuela Popa, Kasta Morrely, Laura Olteanu. Nu au lipsit pantofii semnaţi de Mihai Albu, coafuri de Laurent Tourette şi machiaje de Mirela Vescan. Fiecare seară a premiat designeri, case de mode, agenţii de modele, manechine, creatori de accesorii, iar premiile mari le-a revenit lui Cătălin Botzatu pentru cel mai bun designer al anului si Cristinei Naghi pentru Top Modelul anului 2011. Premiul special pentru promovarea modei româneşti peste hotare i-a revenit Ersei, iar premiul de excelenţă în modă i-a revenit lui Mihai Albu.
Jurnalista Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer, la Bucureşti
Pentru cei care nu au reuşit să mearga la numeroasele lansări de cărţi şi conferinţe de la Târgul de carte Gaudeamus, Institutul Cultural Român din Bucureşti le-a oferit o surpriză: o noua lansare, de data aceasta într-o manieră dublă: întâi o conferinţă pe tema abordată în volum şi apoi lansarea propriu zisă a volulmului „Gulagul. Ce ştim acum”, al scriitoarei şi jurnalistei americane Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer in 2004.
În cartea sa, Anne Applebaum acţionează ca un anchetator, având de lucru cu cantităţi imense de probe, de cele mai multe ori contradictorii şi inexacte.
„De când a fost publicată cartea mea în 2003, tradusă în multe limbi, acum şi în română, s-au produs schimbări. „ spune autoarea. „Există o mai bună cunoaştere în Occident a destinului Europei de Est, datorită faptului că ţările est-europene fac acum parte din Uniunea Europeană şi pentru că din 1989 încoace au fost scrise multe cărţi de istorie. Faţă de ceea ce am scris iniţial în introducere, situaţia în prezent s-a mai schimbat. „
La eveniment au participat Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici care, împreună cu jurnalista americană au trecut de la o idee la alta, de la o evocare la alta, de la o concluzie la alta, toate transformând conferinţa într-un dialog dinamic.
Întrebată la un moment dat: de ce ar fi românii interesaţi în această carte, autoarea a răspuns: „Cu siguranţă au existat români în Gulag, deci este vorba şi de istoria unor compatrioţi ai dvs. De asemenea, istoria Uniunii Sovietice şi a Gulagului este o parte importantă a istoriei secolului XX. Dacă nu cunoşti această parte a istoriei este greu să inţelegi alte evenimente. După Holocaust este cea mai mare tragedie ce a a vut loc în Europa secoluui XX. Pentru a fi o persoană civilizată, trebuie să stii ce s-a întâmplat, fie că esti român, britanic sau italian. Este o parte a istoriei umane, a istoriei europene şi cred că ar fi de folos nu numai românilor, dar oricui.
Concluzia conferinţei: „istoria se schimbă, nici Statele Unite nu mai sunt ce au fost acum 200 de ani. Oamenii nu mai sunt foarte interesaţi de Rusia astăzi. Sentimentul la Washington este că nu există suficient timp pentru Rusia şi că Rusia nu este foarte importantă”, dupa cum a explicat Anne Applebaum.
