Noul an nu aduce veşti prea bune. Românii vor fi nevoiţi să plătească facturi mai mari la energia electrică, gaze naturale, telefon, energie termică. Pe capul şoferilor cade o nouă obligaţie: taxa de drum pentru utilizarea drumurilor naţionale.
ENERGIE ELECTRIC#. De la 1 ianuarie, preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici a crescut în medie cu 4,6Î. Tariful social va fi alcătuit din trei tranşe, în loc de două cum era în trecut, energia electrică consumată la tarif redus fiind majorată de la 60 kWh/lună la 75 kWh/lună. În cazul tarifului cu abonament va fi inclusă, în cadrul abonamentului, o cantitate de 30 kWh/lună. Consumatorii care vor opta pentru un alt tip de abonament trebuie să facă cerere scrisă la unitatea unde sunt arondaţi.
TELEFOANE. Abonamentele RomTelecom se vor modifica de la 1 februarie. În medie, preţurile abonamentelor RomTelecom vor creşte cu 34,1Î. Se vor reduce, însă, tarifele la apelurile interjudeţene, internaţionale şi către reţelele mobile, cu un nivel cuprins între 3,4Î şi 10Î. Vor exista 5 tipuri de abonamente: abonamentul social – 3,5 Euro, faţă de 1,8 Euro în prezent; abonamentul fără convorbiri incluse – 4,9 Euro – pentru linie individuală; 4 Euro – pentru cei care au cuplaj; abonamentul cu 0,20 Euro pentru convorbiri incluse – 5 Euro – individual; 4,1 Euro cuplat; abonamentul cu 1,01 Euro pentru convorbiri incluse – 5,7 Euro pentru liniile individuale şi 4,8 Euro pentru cuplaje; abonamentul cu 1,85 Euro pentru convorbiri incluse – 6,4 Euro – individual şi 5,5 Euro – cuplat.
TAXA DE DRUM. Posesorii de autovehicule care vor utiliza drumurile publice vor fi obligaţi să plătească până la 15 ianuarie, taxa pentru utilizarea drumurilor naţionale. Taxa anuală este de 24 de euro pentru autoturismele non-Euro, 21 de euro pentru modelele care respectă normele de poluare Euro I, respectiv 16,8 Euro pentru Euro II. Pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă admisă mai mică de 3,5 tone va fi achitată o rovinietă, în funcţie de emisiile poluante, în valoare de 90 de euro, 78 euro sau 60 de euro.
GAZE NATURALE. O majorare de 5Î va fi aplicată şi în cazul gazelor naturale. Populaţia va plăti 5.187.450 lei pentru 1.000 metri cubi, cu 247.021 de lei mai mult decât acum. Autoritatea de reglementare în domeniu a decis să amâne pentru 1 aprilie 2005 diferenţierea tarifelor în funcţie de consum şi introducerea abonamentelor lunare la gaze naturale. Iniţial, modificările erau programate pentru data de 1 ianuarie.
ENERGIE TERMIC#. Angajamentele cu FMI prevăd reducerea subvenţiilor pentru energie termică. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat majorări de tarife pentru micii producători de energie termică din Bucureşti, dar majorarea preţurilor la producători nu afectează deocamdată populaţia. Preţul naţional de referinţă va fi însă curând schimbat. La un preţ real al gigacaloriei de 1,6 milioane lei, reducerea subventiei va duce la o scumpire a energiei termice cu peste 400.000 de lei.
BNR începe popularizarea “leului greu”
Procesul de denominare a monedei naţionale a fost declanşat o dată cu trecerea în 2005. Începând cu 1 martie 2005 toate preţurile vor fi afişate în ambele monede – leul vechi şi leul nou – pentru ca populaţia să se obişnuiască, vizual, fără zerouri. Apoi, din 1 iulie se lansează pe piaţă noile monede şi bancnote, care vor circula în paralel timp de 18 luni, adică până la sfârşitul anului 2006. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a anunţat că denominarea nu va duce la rotunjiri de preţuri care să genereze un nou puseu inflaţionist. În intervalul care a rămas până la 1 martie, când se va trece la afişarea dublă a preţurilor, Banca Naţională va prezenta oficial noile bancnote. Actuala bancnotă de 10.000 de lei urmează să devină “leu greu”.
BNR a “sacrificat peste 175 de milioane de euro pentru a opri scăderea acestei valori monetare
Pentru a aduce euro şi dolarul pe linia de plutire, Banca Centrală a sacrificat 176,4 milioane euro în ultima lună a anului trecut. Suma este de trei ori mai mare decât cea avansată de dealerii băncilor la acea vreme: 50-80 milioane de euro. Reamintim că singura intervenţie a BNR pe piaţa valutară din ultimele două luni ale lui 2004 a avut loc pe 7 decembrie, când cursul euro se îndrepta vertiginos spre 37.000 lei, cu 3.000 lei mai puţin decât nivelurile de la începutul lui noiembrie. După intervenţia Băncii Centrale, euro şi dolarul au început să crească din nou în faţa leului.
Comerţul exterior românesc în context mondial
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotarât pentru a şaptea oară în anul 2004, să reducă dobânda de intervenţie, stabilind un nivel de 17Î pe an. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna noiembrie la nivelul de 9,9Î, prognoză pentru perioada următoare indicând continuarea reducerii acesteia în luna decembrie a anului trecut. Pentru a valida acest proces al decelerării inflaţiei, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărît reducerea ratei dobânzii de intervenţie cu 0,75 de puncte procentuale, până la nivelul de 17Î, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale. Dobânda de intervenţie reprezintă nivelul ratei plătite de banca centrală pentru depozitele atrase de la bănci în cadrul operaţiunilor de politică monetară.
Investitorii italieni consideră România “piaţa cea mai ieftină”
România este una dintre pieţele cele mai ieftine din perspectiva investitorilor italieni, alături de India şi Tunisia, potrivit unui studiu publicat de asociatia camerelor de comerţ exterior din Italia. Raportul, intitulat “Business Atlas 2004”, arată că salariul mediu în România este de 195 de euro, mult sub cel din Franţa, unde se situează la 1.080 de euro, sau Germania, 3.627 de euro. De asemenea, România are marele avantaj al unui cost competitiv al produselor petroliere. Benzina costă 70 de cenţi/litru, iar litrul de motorină doar 50 de cenţi. Piaţa imobiliară este foarte convenabilă, în medie, închirierea unui metru pătrat costând opt euro pe lună. În Europa, Rusia oferă cel mai ieftin curent electric, pentru doar 0,03 euro pe un kilowatt oră.
Venitul global nu se mai impozitează, dar se declară
Impozitul pe venitul global a fost eliminat începând cu 2005, a anunţat noul ministru al Finanţelor, Ionuţ Popescu. Motivul este că vechea formulă de impozitare nu ar mai fi necesară ca urmare a introducerii cotei unice. Totuşi, deşi IVG nu se va mai plăti, obligaţia de depunere a declaraţiilor de venit rămâne. Cota unică de impozitare a fost stabilită la 16Î. Chiar şi aşa, nu este impozitat tot venitul. Pentru salariile brute mai mici de 10 milioane de lei este scazută o deducere de 2,5 până la 6,5 milioane de lei în funcţie de numărul de copii. Între 10 şi 30 de milioane de lei, deducerile sunt din ce în ce mai mici. Abia salariile de peste 30 de milioane de lei sunt impozitate în totalitate cu 16Î. Deducerile au fost introduse pentru că nici un salariat să nu câştige mai puţin decât înainte, a explicat ministrul. Şi vechea grilă de impozitare ţinea cont de numărul de persoane aflate în întreţinere. Totuşi, în cazul persoanelor cu mai mulţi copii, există pierderi de câteva zeci de mii de lei, după cum arată chiar tabelele prezentate de Guvern.
Salariul minim, peste 100 de dolari
Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, majorarea salariului minim brut pe ţară de la 2,8 milioane de lei la 3,1 milioane de lei, măsura urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005. Printr-una din ultimile hotărâri de guvern ale actualului executiv, salariul minim pe economie este majorat, valoarea lui trecând peste pragul de 100 de dolari americani. Noul nivel al salariului corespunde unui program complet de lucru de 171,3 ore în medie pe lună, în anul 2005, ceea ce presupune o sumă de 18.093,40 de lei/oră de lucru. “Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară are ca scop stimularea procesului de remotivare a muncii. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului stabilit”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Despina Neagoe.
