Din oraşul “Almost”, statul Main, la teatrul Anton Pann în Rîmnicu Vîlcea
Aclamat de ziarele The Wall Street Journal şi The New York Times, actorul american John Cariani este cunoscut şi ca autor de piese de teatru. Abordând un stil care ii permite oricărui interpret să lucreze cu textul, să se simtă în pielea lui, poveştile lui Cariani se apropie de inima spectatorului în cel mai scurt timp. Mai puţin cunoscut scenelor de teatru din România, aş putea spune că acest autor debutează într-o premieră naţională la teatrul Anton Pann din Rîmnicu Vîlcea cu piesa “Aproape” (titlul original “Almost, Main”). Dar este oare corect să spun că autorul debutează, sau regizorul care a desoperit textul piesei mai sus menţionate, l-a tradus şi l-a adaptat scenei Vîlcene? Da, cred că ar fi mult mai corect să spun că regizrul Cristi Juncu ne surprinde de data aceasta cu un text care nu numai că nu s-a jucat niciodata pe nici o scenă din România, dar nici nu a fost tradus pâna acum! Ca urmare, talentatul regizor a obţinut dreptul de a traduce şi adapta textul lui Cariani, dând astfel posibilitatea piesei “Aproape” să fie nu numai o premieră a teatrului Anton Pann, dar şi o premieră a teatrului românesc! Cu o echipă de tineri actori talentaţi, o abordare personală a celor şapte poveşti de dragoste, un povestitor ca personaj real, un decor din care învăţăm că şi culoarea albastru, o culoare rece, poate deveni la fel de înfierbintată ca şi roşul, culoarea dragostei, Cristi Juncu trece de la comic la romantic, de la bucurii la tristeţi, de la magia întâmplărilor neaşteptate la simplitatea unor experienţe pe care cu toţii le-am trait. Am încercat să stau de vorbă cu regizorul, să aflu câteva amănunte din “bucătăria” punerii în scenă a acestei piese! Dar nu am reuşit sa adun multe vorbe de la el! A dat din umeri în cel mai natural mod spunându-mi că piesa vorbeşte pentru el! Si a avut dreptate! Iar lui i s-a alăturat scenograful Cosmin Ardeleanu care, dupa 10 minute de aplauze la scenă deschisă în seara premierii, mi-a mărturisit: “Am lucrat spectaculos! Printre amintirile spectacolelor mele nu ştiu să fie una pe seama acesteia! Şi asta pentru că toţi am lucrat la acest proiect la uninson, ne-am dorit cu toţii foarte mult să iasa bine acest spectacol. Zi si noapte ne-am gândit! Şi de aceea vedeţi acest rezultat frumos!”
Şi iată cum povestea din oraşul Almost statul Main, s-a oprit la porţile Rîmnicului din judeţul Vîlcea, aducând încă o bucurie iubitorilor de teatru!
Distribuţia: Cătălin Vieru, Mădălina Ciotea, Amalia Huţan, Alex Calangiu, Szasz Reka, Olimpiu Blaj, Ioana Predescu, Florin Beciu, Remus Vlăsceanu, Alina Mangra şi Gabriel Tudorin. Scenografia Cosmin Ardeleanu. Regia Cristi Juncu.
_____________________________________
Don Juan jucat în Bucureşti…… numai cu actriţe!
La cafeneaua-teatru Godot din Bucureşti, un spectacol-fantezie, după celebra comedie a lui Moliere: “Don Juan”. O piesă pe care regizorul Marcel Ţop a abordat-o în sens invers: rolul bărbatului seducător, jucat de femeia sedusă!
“Ce se întâmplă când Seducătorul devine pragmatic, devine Manipulator? Când charmul celui care seduce se transformă în pofta perversă a manipulării aproapelui.” spune Marcel Ţop. “Aşadar un Don Juan cu Don Juane! Am pus în scenă Don Juan cu distribuţie exclusiv feminină pentru că în acest fel, în mod paradoxal, povestea, mitul Don Juan capătă valenţe cu totul speciale. Figura Seducătorului a bântuit şi continuă să bântuie Europa şi civilizaţia noastră luând diverse forme, în fel şi fel de chipuri. Personajul Don Juan a devenit o expresie, uzuală şi vulgarizată. Aţi auzit de multe ori formulari : “tipul e un don juan”, “ah, don juan”, “mare don juan” e.t.c. Dar ce este un “don juan”, azi. Încercând să fiu şi plastic şi auditiv, ca să zicem aşa, am adaptat o partitură compusă pentru instrumente de suflat, trompete şi tromboane, pentru viori şi violoncele. Cum nu-mi plac fanfarele în teatru, m-am gândit să orchestrez această piesă ca pe un fel de “Eine Kleine Nachtmusik” teatral. Un “cover” teatral dupa Moliere. Ce câstigă textul pus în scena în acest fel ?… în primul rând foarte multă senzualitate, simplu, e mai sexy, detaşare, ironie, mult umor şi nu in ultimul rând eleganţă. Pe lânga asta textul şi spectatorul câştigă participarea a şapte actriţe tinere ce abia au terminat facultatea (ba chiar năbădăiosul Sganarelle e în anul trei) şapte actriţe cool şi frumoase, despre care veţi mai auzi.”
Într-adevar, şapte actriţe tinere şi frumoase, un actor înalt, la fel de tînăr şi singurul bărbat din distribuţie! O piesă jumătate comedie, jumătate tragedie! O sală plină de curioşi, cu toţii aşteptând să asiste la adaptarea curajoasă a regizorului Marcel Ţop! Nu este simplu să repui în scena, sau pe ecrane, un subiect clasic! Dar să-l şi shimbi în aşa fel încât spectatorul să nu ştie la ce să se aştepte, este un curaj pe care regizorul şi l-a asumat obţinând un rezultat neaşteptat de bun! Iată cum arta dramatică în România îşi continuă şirul manifestărilor neconvenţionale, care par să-şi formeze un public din ce în ce mai doritor de surprize, de lucruri clasice, dar care să surprindă prin noutatea lor!
Distribuţia: Cristina Mihăilescu (Don Juan), Mihaela Velicu, Larisa Enache, Ioana Elecfi, Claudia Şuşanu, Andreea Sovan, Lavinia Coman, Mihai Stănescu. Costume şi scenografie: Anca Cernea. Regia: Marcel Ţop.
______________________________________________
Ianuarie, LUNA FOTOGRAFIEI IN ROMANIA
Luna ianuarie este “Luna fotografiei în România”, iniţiată de către Asociaţia Artiştilor Fotografi din România şi declarată oficial în 2010 când s-a desfăşurat sub formă de Festival Naţional. Anul acesta evenimentul a debutat la Cluj-Napoca cu Bicentenarul Carol Pop de Szathmári, aniversând un mare pictor şi fotograf român (primul fotoreporter de război din lume) născut la Cluj si vernisarea expoziţiei personale a artistului fotograf Nagy Lajos E.FIAP/s, din Târgu Secuiesc, declarat “Fotograful Anului din România”, în urma rezultatelor naţionale şi internaţionale obţinute. Expoziţia artistului fotograf laureat, este preambulul ediţiei a III-a Festivalului Naţional “Luna Fotografiei din România”, şi a fost alcătuită din 80 de fotografii alb-negru şi color, acceptate şi premiate la diferite Saloane de Artă Fotografică, în diferite părţi ale lumii. Un alt eveniment dedicat Lunii Fotografiei in România a fost vernisajul şi înmânarea premiilor Salonului Internaţional Jubiliar de Fotografie Carol Pop de Szathmari, organizat de Asociaţia ArtImage din Cluj Napoca, sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România şi a Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică. La acest salon internaţional, organizatorii au primit peste 1300 de lucrări, realizate de 191 autori, din 31 state. Juriul internaţional a acceptat, pentru expoziţie, 206 lucrări, realizate de 94 de artişti fotografi, din 25 de ţări. La vernisaj au fost invitaţi, pe lângă ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, oficialii locali şi judeţeni, precum şi preşedintele Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, Ştefan Toth.
Prezent la deschiderea evenimentului, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a declarat că este o manifestare extrem de importantă pentru artiştii fotografi: “Nu avem un muzeu al artei fotografice, dar îl vom înfiinţa cât de curând. Există foarte mulţi artişti şi o creaţie contemporană foarte importantă şi de aceea merită un muzeu, mai multă cercetare în domeniu. Peste un an poate vom avea posibilitatea să anunţăm înfiinţarea unui muzeu sau măcar a unei secţii într-un muzeu. Personal, de mic copil încerc să fotografiez tot ce apuc, dar în ultima perioadă mi-am restrâns activitatea mai mult la portrete şi încerc să găsesc subiecte importante, dar din păcate nu prea am timp. Nu am avut expoziţie şi nici nu intenţionez să am, sunt amator în domeniu, dar am mii de fotografii şi diapozitive. Sper să am timp mai târziu să fotografiez mai mult, însă consider că educaţia prin arta fotografică este foarte foarte importantă”, a declarat ministrul.
Fotocluburile oralelor mari din România s-au alăturat evenimentelor de la Cluj, invitând publicul la numeroase expoziţii de fotogarfie, mese rotunde, ateliere de creaţie pentru fotografii amatori şi sesiuni de prezentare a celor mai noi echipamente foto.
Bucureştiul va fi punctul final al acestor manifestări, vernisând la data de 1 februarie, în noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe malul Dîmboviţei, expoziţia dedicată lui Carol Pop de Szathmári. Peste 120 de imagini digitale, reproduceri după originalele artistului.
Harry Potter, Shrek şi Gioconda într-o călătorie de la Sankt Petersburg la Bucureşti
Amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României (1906), Muzeul Naţional de Geologie a fost deschis publicului în anul 1990 şi găzduieşte azi, în premieră, expoziţia temporară de figurine din ceară “Mit, Ficţiune şi Realitate”, exponate provenite de la Muzeul Figurilor de ceară din Sankt Petersburg, Rusia. Acesta este al doilea muzeu de acest tip din lume, colecţia sa conţinând peste 1500 de piese. Spre deosebire de alte muzee, este specializat în expozitii itinerante, aproximativ 40 de expoziţii a câte 25-30 de figuri călătorind prin diverse părţi ale globului.
“În Bucureşti am venit cu 37 de exponate. Sunt împărţite pe trei secţiuni şi reprezintă personaje din mitologia greacă – cum se presupune că ar fi arătat zeii în trecut -, personaje din lumea reală cu diverse deformaţii, precum cei mai mici pitici din lume, siamezele Masha şi Dasa, cel mai gras om din lume, precum şi personaje din istoria şi arta lumii care au marcat de-a lungul istoriei literatura şi istoria lumii – Aristotel, Shakespeare, Socrate, dar şi celebra Gioconda, şi nu în ultimul rând personaje din lumea filmului şi a sportului – Ronald Coleman, Harry Potter, Shrek, care sunt foarte căutate de copii. Expoziţia a mai fost în România în două oraşe, în Slobozia şi Râmnicu Vâlcea, şi urmează să efectuăm un turneu în marile oraşe din ţară – Ploieşti, Târgu Mureş, Cluj”, a declarat Jeanina Şerban, unul dintre organizatorii expoziţiei.
Figurinele sunt confecţionate cu cea mai mare atenţie, procesul de creaţie putând să dureze şi până la 6 luni. Firele de păr sunt reale, ochii sunt indentici cu protezele folosite în clinicile de oftamologie, iar dantura este asemănătoare cu aceea din cabinetele de stomatologie. Figurinele sunt confecţionate dintr-o ceară tratată, care rezistă la temperaturi extreme de pâna la 40 de grade, tratamentul îngăduind materialului să pastreze fidel toate trăsăturile.
“Având în vedere că Muzeul Naţional de Geologie găzduieşte multiple programe şcolare, ne-am gândit ca la finalul cursurilor, copiii să dea viaţă imaginaţiei într-o expoziţie mai atipică muyeului nostru, să aibă ocazia să întalnească personaje pe care le-au văzut la televizor, sau despre care au citit în cărţi.”, a declarat pentru Gândacul de Colorado, Marilena Constantin, specialist marketing la Muzeul Naţional de Geologie.
