Economia pe scurt

0
4

Statul român are o datorie externă de 10 miliarde euro

Datoria externă pe termen mediu şi lung a atins, la 30 noiembrie 2004, nivelul de 17,556 miliarde euro, în creştere cu 12,1 la sută faţă de 31 decembrie 2003, conform unui anunţ al BNR. Soldul datoriei externe publice şi public garantată era de 10,071 miliarde euro, la 30 noiembrie 2004, şi reprezenta 57,4 la suta din datoria pe termen mediu şi lung, faţă de 61,8 la suta la 31 decembrie 2003. Datoria externă privată se situa, în ultima zi a lunii noiembrie, la nivelul de 7,485 miliarde euro, fiind cu 25 la sută mai mare faţa de perioada similară din anul precedent. Rata serviciului datoriei externe (calculată ca raport între serviciul datoriei externe şi exportul cumulat de bunuri şi servicii) a fost, în primele 11 luni ale anului trecut, 19,7 la sută, faţă de 20,6 la sută în 2003. Deficitul balanţei de cont curent a României s-a cifrat, în perioada ianuarie-noiembrie 2004, la 3.272 milioane euro, fiind cu 31,5 la sută mai mare faţa de perioada similară din anul anterior, a anunţat Banca Naţională. Gradul de acoperire a rezervei internaţionale în luni de import a crescut de la 4,1 luni, la 31 decembrie 2003, la 4,9 luni de import la 30 noiembrie 2004.

4.200 de euro, taxa de integrare pe cap de român

În urmatorii cinci ani, România va trebui să cheltuiască peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platită de cetăţenii şi firmele din România. Costurile aderării, pe care românii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societăţile comerciale) şi costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean român pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie professională, pentru alt standard de viaţă). Pentru primele două tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar şi generală, a valorii acestora, însă pentru cele individuale este imposibil de făcut o apreciere.

67Î dintre firme cred că le va merge mai bine în 2005

Statutul NATO şi cel de economie de piaţă funcţională a ridicat încrederea firmelor româneşti, arată Studiul Economic European – Eurochambres, realizat în România de CCIRB. Încrederea firmelor româneşti în mediul de afaceri previzionată pentru anul 2005 este mult mai ridicată decât a fost în anul 2004, un procent de 67Î dintre firmele româneşti participante la sondaj considerând că dezvoltarea lor va fi mai bună anul acesta, în timp ce doar 5Î apreciază că vor avea un trend negativ al dezvoltării lor. Aceste procente conduc la o apreciere pozitivă netă a evoluţiilor mediului de afaceri de 62.5Î pentru anul 2005. Există un procent ceva mai ridicat al firmelor din domeniul producţiei faţă de cel din domeniul serviciilor care se aşteaptă că anul 2005 să fie mai favorabil pentru mediul de afaceri în comparaţie cu anul 2004 (69.3Î companii de producţie comparativ cu 63.8Î companii din sectorul serviciilor).

Economii în lei, împrumuturi în valută

Evoluţia valutelor ne poate da economiile peste cap peste noapte – dacă ne-am hotârî să le păstrăm în Euro sau dolari! Analiştii economici cred 2005 va fi anul leului. Economişii spun că leul se va aprecia într-adevăr dar va ajunge undeva la 33-34 de mii pentru un an. Cei mai optimişti analişti cred chiar că, pe parcursul lui 2005, un euro se va putea cumpăra cu 30 de mii de lei. În ceea ce priveşte dolarul, estimările sunt asemănătoare, dar evoluţia monedei americane nu poate fi trasată cu precizie pentru că tendinţa este dictată de pieţele externe. Şi Banca Naţională a României dă credit leului, dar nu dezvăluie previziunile pentru anul în curs, pentru a nu influenţa negativ piaţa, care arată că leul e în curs de întărire.

Gazele se scumpesc cu 20Î de la 1 aprilie

De la 1 aprilie 2005, gazele naturale şi energia electrica se vor scumpi, a anunţat ministrul Economiei şi Comerţului, Codruţ Sereş. Potrivit ministrului, de la 1 aprilie 2005, gazele se vor scumpi cu 20Î, tarif calculat în dolari, în timp ce energia electrica de tip hidro va fi mai scumpa cu pâna la 80Î. În perioada următoare, Guvernul va avea întâlniri cu Fondul Monetar Internaţional pentru a discuta un memorandum suplimentar de politici economice privind modificarea Acordului stand-by încheiat cu România anul trecut. Deocamdată nu se cunoaşte cu cât va plăti în plus consumatorul final la energia electrică, calculele rămânând în sarcina Autoritatii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.