Scheii Braşovului, această milenară vatră de cultură şi civilizaţie românească aşezată în coasta vechiului burg săsesc al Coronei, se află sub asediu. Inamicii: prostia, incultura, proasta creştere, manelismul, toate aceste plăgi ale societăţii româneşti din ultimii ani. Revenit după mai mulţi ani în locul binecuvântat al copilariei, am descoperit cu uimire vechiul cartier românesc. O sumedenie de vile, adevărate palate, răsfirate pe dealuri, la umbra pădurilor, pe Coastă şi pe drumul spre Pietrele lui Solomon. Este adevărat, există şi unele construite într-o armonie şi bun gust dar majoritatea păreau a-i caracteriza pe proprietarii străini de aceste locuri: neam prost cu bani. De-a lungul timpului, Scheii Braşovului au fost loc de refugiu pentru boierii şi domnitorii celor două ţări româneşti surori, care alături de averi aduceau cu ei şi dragostea de cultură şi de neam. Biserica Sfântul Nicolae, lăcaş de cult de la sfârşitul secolului 15 având alături Prima şcoală Românească, unde Diaconul Coresi şi-a instalat tiparniţa născătoare de atâtea cărţi dorite cu sete de întreaga răsuflare românească sunt doar două din monumentele acestui cartier românesc, în care fiecare piatră a fost martoră a “terorii istoriei”. În apropiere se află şi prima grădiniţă românească, a cărei istorie coboară tocmai la ultimul deceniu al secolului 17. şi tocmai la câţiva paşi de această grădiniţă, unde mulţi trocari şi-au petrecut anii fericiţi ai primei copilării, s-au apucat oameni fără drag de frumos şi străini de aceste locuri iubite de Dumnezeu, să clădească un hotel. Nu mărturisim numele beneficiarului, nu merită nici atâta lucru, “loi-l-ar cataroiu!”, vorba trocarului, dar nu ne putem împiedica să ne întrebăm şi să ne miram în acelaşi timp cum de s-a obţinut avizul de construcţie în apropierea atâtor monumente istorice, de o netăgăduită valoare. Pentru că, în Piaţa Prundului se află şi Troiţa Căpitanului Ilie Birt, acest luptător din secolul 18 pentru drepturile românilor din Schei, se află şi statuia soldatului român din primul război mondial, ca să nu mai vorbim de cele două monumente pomenite anterior: Biserica Sfântul Nicolae şi Prima şcoală Românească. Nici acestea nu au scăpat neatinse, falnicii brazi cu o vechime de aproape un secol aflaţi în curtea bisericii au căzut şi ei victime ale vremurilor ce le trăim. Când anii vieţii mele se numărau pe degetele unei singure mâini, primăvara era anunţată cu surla, sus pe Coastă. “Mulţumesc Doamne, că mi-ai dat zile să mai aud sfânta surlă”, îşi făceau cruce babele din Schei şi toată natura râdea spre soare împreună cu toţi cei ieşiţi la porţile împodobite cu crengi de brad. Astăzi, surla nu se mai aude iar soarele abia mai poate fi zărit de multitudinea construcţiilor. Nici anii terorii comuniste nu au reuşit să distrugă această oază de românism autentic, buldozerele epocii ceauşiste se opreau la Poarta Schei iar un străin nu întâlnea prea multă prietenie în privirile localnicilor. Anii din urmă au făcut să dispară tot acest farmec patriarhal. Din vilele nou ridicate se înalţă miazma manelelor, întrecută doar de urletele proprietarilor sau de turaţia puternică a maşinilor ce gonesc nebuneşte pe îngustele uliţi pe care odată îşi coborau trocarii oile de la munte.
“Pe şarpele care-ţi iese în cale îl loveşti…” proclama la Padeş Domnul Tudor, pe la valeatul 1821. Nu cred să fii dispărut parul din spatele uşii casei trocăreşti iar junii Scheiului, care ştiu cu mândrie a sparge bolta cerului cu buzduganul tricolor mai sunt în stare a-şi stupchi în palmă şi a face ordine în propria ogradă.
Notă: trocar, trocari – denumire data locuitorilor din Scheii Braşovului
Scheii Braşovului
Se aude de După Inişti în Groaveri, aproape de Avrigeanu
un cello grav şi câteva linişti se preumblă umbra lui Andrei Bârseanu
dinspre Podul lui Grid la Ţâpul lui Mesota pe înnoptat
răsună către seară un lied Junii Bătrâni stau la sfat
pe strada Nisipului de Sus şi dinspre Prund la sfârşit de an
amintiri tulburate sboară către apus cântă în strană Anton Pann.
ştefan Baciu
(poezie publicată în Revista Scriitorilor Români Zeitschrift der rumanischen Schriftsteller, vol. 26, Munchen 1989)
