George Rotaru este un artist complex şi foarte versatil, care poate aborda cu uşurinţă şi cu acelasi succes, atât genul romanţe, muzică populară, muzică pop, dar şi muzică din repertoriul internaţional. Un artist foarte iubit, cu o carieră artistică de peste 35 de ani în spate şi care în ultimii ani face “naveta” Bucureşti – Los Angeles, unde răspunde invitaţiilor prietenilor, bucurând inimile tricolore ale românilor din diaspora. George Rotaru, prin genurile muzicale pe care le abordează, transmite românaşilor de dincolo de “baltă” o doză sănătoasă de românism autentic, o cură de muzică românească adevarată. Dacă mulţi dintre ei nu prea mai reuşesc să vină în ţară, George le aduce aminte de România cu ajutorul fiorului liric deosebit pe care îl transmite prin intermediul cântecelor sale şi care se lipeşte de sufletul românaşilor melancolici, precum marca de scrisoare.
George Rotaru a plecat în State în anul 1990 si timp de mai bine de 10 ani a locuit in Los Angeles si in New York, devenind cetatean american.După 10 ani de “americanizare” s-a hotărât, totuşi, să-şi facă rezidenţa de bază în ţară, continuând, an de an, insa, să-şi viziteze ţara adoptivă şi să încânte românaşii, pribegiţi dincolo de “ baltă”, cu muzică de calitate şi vocea sa deosebită. De mai bine de o luna de zile, George se află în sudul Californiei, la 117 mile de Los Angeles, mai precis în Palm Springs – “desert resort city” – o zonă deşertică cu o medie a temperaturilor cuprinse între 22 -30 de grade celsius pe timpul iernii, dar care depăşesc 42 de grade pe timpul verii. Aici., la Palm Springs, George Rotaru îşi face “ antrenamentul” muzical pentru momentul de la cumpăna dintre ani, unde va fi invitat, in Los Angeles, să cânte pentru mai bine de 400 de români, romani care vor sărbători revelionul pe ritmuri muzicale româneşti, alături de delicioasele bucate traditionale romanesti.
În urmă cu câteva zile am avut plăcerea să stau de vorbă cu George şi să aflu multe lucruri interesante, inedite pe care le voi împărtăşi cu voi, cititorii mei, în rândurile de mai jos…..
Salut George, welcome to the USA. Cu ce ocazie prin America, mai precis în California? Se pare ca în ultimii ani faci “naveta” Romania – USA, tu fiind şi cetăţean american…
Thank you! Nice to be back! Anul acesta am revenit în State la invitaţia societăţii “Viitorul Român” pentru balul anual organizat cu ocazia Revelionului, care va avea loc la hramul bisericii Mihail şi Gavril. La acest eveniment şi-au anunţat participarea peste 400 de români. Chiar recent m-am intors din Florida unde de ziua României am fost invitat si onorat cu un Premiu de Excelenţă, premiu acordat pentru sprijinul adus imaginii României în SUA şi pentru cariera mea de succes – așa “bârfește lumea(râde) – din domeniul muzicii populare. Acest premiu mi-a fost decernat de către Fundaţia Bread of Life Ministry. Este o mare satisfacţie pentru mine, deoarece, după 22 de ani românii din America sunt încă doritori să îmi asculte muzica şi de fiecare dată revin aici, la cea de-a doua mea casa, USA, cu mare dragoste.
“In momentul când au vrut să mă lovească, am pus CD-ul în faţa capului şi am zis < NU DATI
Haide să dăm puţin timpul înapoi şi să ne oprim la anul 1990, an în care ai ajuns în State. De ce ai luat această decizie şi unde ai aterizat prima dată în State? Ce a urmat apoi…
Fiecare dintre noi are povestea lui despre America. Eu am venit în 1990 cu Ansamblu Folcloric de la Braşov, la foarte puţin timp după “celebra” mineriadă din 13-15 iunie 1990. Îmi aduc aminte că imi luasem biletul chiar pe data de 13 iunie, dată la care protestanţii de la Teatrul Naţional şi de la Universitate erau măturaţi şi ciomăgiţi de hoardele de mineri chemaţi de cei de la putere pentru a împrăştia manifestarea împotriva conducerii de atunci. În timp ce minerii împărţeau cu “dărnicie” ciomage în stânga şi în dreapta şi devastau tot ce le ieşea în faţă, eu chiar atunci ieşeam de la pasajul de metrou şi mă îndreptam către agenţia de bilete, când hoarda de mineri mi-a ieşit în faţă şi se pregăteau să mă altoiască şi pe mine…Aveam în mână discul de vinil “ Ochii tăi”, care tocmai apăruse pe piaţă şi în momentul când au vrut să mă lovească, l-am pus în faţa capului şi am zis “ Nu daţi !!! ”. Am avut noroc… Ajuns în America am decis să nu mă mai întorc. Motivul…l-aţi văzut…Ţin minte că din 35 de artişti, câţi plecaserăm, s-au mai întors doar câţiva. Minerii băgase frica în toţi. Un mare ajutor ne-a venit din partea unei făgărăşence, Adina Pantea, care ne-a găzduti şi ne-a dat primele sfaturi şi îndrumări despre America. Mii de mulţumiri şi pe această cale.
“Mi-aş dori, dacă aş avea o putere, să aduc toţi românii aici”
Când ai ajuns în Los Angeles? Cum ţi se pare oraşul îngerilor? Cât ai stat acolo?
După câteva luni de şedere acolo mi-am dat seama că nu era ceea ce visasem eu. Cu banii strânşi, nu prea mulţi, am luat autobuzul, celebru aici în America, “Grayhound”, ogarul cenuşiu…şi am plecat spre LA…unde am rămas mai mult de 14 ani. Nu degeaba se cheamă Îngerii..oraşul îngerilor. De multe ori, ca şi toată California, mi se părea că trăiesc un vis. Acelaşi lucru îl simt şi acum. Mi-aş dori, dacă aş avea o putere, să aduc toţi românii aici…În LA am cântat muzică românească şi internaţională la restaurantul “Mignon din Hollywood” timp de 5 ani.
Ai cântat şi în Las Vegas? Unde anume şi cât ai stat în Las Vegas?
În anul 1995 am făcut o scurtă haltă, într-adevăr, la Las Vegas, oraşul care nu doarme niciodată, oraşul luminilor. Am stat doar câteva luni…am fost primul român care a cântat muzică internaţională, vreodată, într-un cazinou american din Las Vegas. Cazinoul se numea “Maxim” şi acolo am avut câteva concerte. A fost o experienţă extraordinară pe care nu am să o uit niciodată. Las Vegas, the sin city, este un oraş fabulos, care merită vizitat măcar odată-n viaţă…
După anul 2000 ţi-ai schimbat rezidenţa şi te-ai mutat în New York, un oraş “fast-pace” cu oameni grabiţi, mai fiţoşi şi puţin mai aroganţi decât cei din California. Cum ţi s-a parut New York-ul în comparaţie cu Los Angeles-ul?
După “halta” Las Vegas, m-am reîntors în LA, unde am mai stat caţiva ani, iar în anul 2000 mi-am făcut, din nou, bocceluţa şi mi-am luat tălpăşiţa, tocmai pe coasta cealaltă a Americii, la New York, la invitaţia domnului Bădăluţă pentru a cânta la “Casa Română”. Şi aşa am rămas acolo câţiva ani…Între NY şi LA este o mare diferenţă…începând cu arhitectura şi terminând cu atitudinea oamenilor. În LA totul este construit pe orizontală, în timp ce în NY, totul este pe verticală. New York este oraşul care nu doarme niciodată, precum Las Vegas-ul, şi mie chiar îmi place forfota şi agitaţia de aici…îmi aduce aminte de Bucureşti. Lumea este într-adevăr mai agitată şi mai cu tupeu, dar pe fiecare trebuie să îl iei aşa cum este….
“America este într-adevăr ţara tuturor posibilităţilor dar şi ţara tuturor greutăţilor”
Ce îţi place în America? Ce anume nu îţi place?
Ce îmi place în America? Îmi plac, în primul rând, oamenii…oamenii sunt foarte calzi şi amabili. Aici, în State, întâlnim toate popoarele lumii, un stat cosmopolit unde respectul faţă de om este foarte mare şi toleranţa religioasă, de asemenea. În acelaşi timp, există multă ordine şi multă disciplină, fără de care nu ar fi posibilă coexistenţa atâtor naţionalităţi diferite. Ce nu îmi place? Spre regretul meu, este multă mizerie şi aici…De exemplu, metroul din NY unde şobolanii sunt ca la ei acasă.
Ce sfaturi ai da celor care acum se gândesc să aleagă calea emigrării? Ce trebuie să faci ca să reuşeşti în State?
Ce pot să spun…America este într-adevăr ţara tuturor posibilităţilor dar şi ţara tuturor greutăţilor. Se zice că doar primii 10 ani sunt mai grei, apoi te obişnuieşti..(râde).
Nu cred că există o reţetă universală…depinde de la individ la individ, depinde cât de puternici sunt, cât de hotărâţi sunt, şi cât de agresivi sau cât de mult tupeu au…şi încă ceva…contează foarte de mult de cât de mult doresc să stea departe de ţară şi să se îndepărteze de România. Mulţi sunt nostalgici şi duc dorul de ţară, însă aici sunt multe biserici româneşti unde se adună români şi unde îşi mai pot astâmpăra dorul de ţară.
“De fiecare dată mă întorc cu mare drag…acasă, în State…”
Care este locul tău favorit în USA? Pe unde ai fost prin State?
Pot spune că am luat la talpă America de la Nord la Sud şi de la Vest la Est…însă, pentru mine, locul cel mai drag cu clima cea mai minunată şi oamenii cei mai toleranţi se află în “Golden State” adică în California. Pentru mine, Palm Spring este o adevărată oază, un oraş pe care îl iubesc, deşi se află în plin deşert….
Cand vei reveni în ţară?
Cu ocazia unui nou CD pe care vreau să îl termin până în vară. Cred ca voi mai ramane in USA pana in luna februarie…
Începând cu luna Mai 2013 îţi vei relua locul la Cireşica, în Olimp, unde de 7 ani este casa ta de vară…este un loc foarte frecventat şi foarte popular. Cine mai cântă acolo şi de ce crezi că acest loc este foarte popular şi “asediat” de către iubitorii de muzică bună?
Aşa este…pe întâi Mai se reuneşte “ lotul Cireşica” format din Gigi Gheorghiu, Mirabela Dauer, Raul şi baletul “Cireşica”. După cum vezi, artişti cu vechi state în muzică, artişti foarte valoroşi, apreciaţi de publicul românesc.
Cireşica este o adevarată oază de muzică şi relaxare, o gradină de vară superbă care atrage mii de clienţi, iubitori de muzică, un unicat în România. Încercăm să îi facem pe turiştii români, dar şi pe cei străini, să se simtă bine şi să revină, de fiecare dată, cu aceeaşi plăcere. Anul acesta vor fi 7 ani de când cânt aici şi mă simt ca …acasă. Meritul deosebit revine patronilor Marian şi Costel Mincă, care cu multă migală, atenţie şi dragoste au construit acest mic paradis numit…Cireşica.
Când vei mai reveni…la cea de-a doua ta casă, America? Un mesaj pentru cititori…
De fiecare dată mă întorc cu mare drag…acasă, în State, ţara care m-a adoptat şi pe care o iubesc deopotrivă.
Cand revin? Asta chiar nu ştiu…Dumnezeu ştie, eu încerc să revin an de an…Pe toţi românii, fie ei din State sau din ţară, îi aştept la concertele mele şi mă bucur, de fiecare dată, când îi revăd. Pe cei din ţară, pe perioada verii, îi aştept cu drag la Cireşica, în Olimp. God Bless America, God bless România…
