CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „YOUNG PEOPLE FORGING THE FUTURE”
În data de 26 martie 2013 Comandamentul pentru Transformare al Alianţei Atlanticului de Nord (ACT), împreună cu Şcoala de Studii Internaţionale Avansate “Paul H. Nitze” a Universităţii John Hopkins (CSIS); Centrul pentru relaţii transatlantice (CTR) şi Consiliul Atlantic al Statelor Unite (ACUS), au găzduit evenimentul “Young People Forging the Future”.
Evenimentul face parte din eforturile Comandamentului Academic al Alianţei de a găsi resurse externe benefice pentru organizaţie. Şaptezeci dintre cele mai ascuţite minţi tinere, cu diverse profesii şi naţionalităţi, angajaţi ai unor companii de renume, doctoranzi şi cercetători implicaţi în studii postdoctorale, ghidaţi de mentori distinşi ai ACT şi ai altor organizaţii prestigioase, au căutat cele mai inteligente soluţii la provocările care ar putea avea un impact profund asupra planetei şi a milioane de oameni de pe glob. Proiectul face parte din eforturile Comandamentului de a găsi cele mai eficiente căi de transformare şi adaptare a Alianţei, astfel încât să poată să răspundă rapid şi eficient provocărilor viitoare.
Conferinţa a început cu câteva remarci ale organizatorilor. Au luat cuvântul Dr. Daniel Hamilton, Directorul Executiv al Centrului pentru Relaţii Transatlantice al Universităţii John Hopkins (SAIS); Ambasadoarea Kolinda Grabar – Kitarovic, Asistent Secretar General pentru Diplomaţie Publică al NATO (ACUS) şi Generalul Maior Peter C. Bayer Jr. din US Army, şeful adjunct al Statului Major pentru Planuri Strategice şi Politică al NATO. Obiectivul conferinţei a fost crearea unui cadru în care aceşti tinerii foarte talentaţi să se implice şi să contribuie cu o perspectivă nouă şi inovatoare la activitatea ACT.
A urmat detalii despre proiectul fiecarui grup de lucru, prezentate de Lt.Col. William Jakola, analistul strategic al NATO HQ SACT şi LCdr. Robert Clarady, specialistul NATO HQ SACT în probleme de angajament.
Evenimentul a cuprins trei sesiuni plenare şi intervenţiile a doi dintre liderii de top ai NATO – Comandantul Suprem al ACT NATO generalul francez Jean – Paul Palomeros şi generalul – maior Peter Bayer Jr. adjunct responsabil cu strategia şi politica NATO. Pe parcursul zilei, au fost şi două sesiuni restranse, formate din patru grupuri de lucru, în care tinerii profesionişti şi mentorii lor s-au angajat în discuţii aprofundate pe teme de importanţă strategică pentru Alianţă. Ideile şi soluţiile acestor tineri geniali vor contribui la dezvoltarea viitoarelor strategii ale comandamentului ACT NATO şi vor sprijini misiunea ACT de îmbunătăţire a relaţiilor, interacţiunii şi cooperării practice cu partenerii, naţiunile şi organizaţiile internaţionale.
Tinerii au discutat în patru grupuri, care s-au întâlnit de două ori, fiecare sesiune fiind coordonată de un mentor prestigios al ACT, SAIS sau al altei organizaţii internaţionale. În aceste sesiuni s-au discutat pe larg subiectele propuse de organizatori şi s-au căutat răspunsuri şi soluţii pentru întrebările generalului strateg Peter Bayer Jr.
Concluziile celor patru grupuri au fost prezentate în sesiunea plenară finală, prezidată de generalul Bayer, Dr. Dan Hamilton şi fostul Ambasador al Ungariei la Washington D.C., domnul Andras Simonyi, actualmente director al Centrului pentru Relaţii Transatlantice al Universităţii John Hopkins.
După discuţii îndelungate, examinarea factorilor şi a tendinţelor de dezvoltare relevante, analiza riscurilor, viitorul securităţii şi mediul de operare pentru NATO în 2030 şi mai departe, grupurile de lucru s-au reunit pentru a oferi soluţii lor, iar mentorii şi analiştii strategici, inclusiv generalul-maior Peter Bayer, au fost impresionaţi de rezultatele lor.
„Oricum priveşti la viitor, acesta este periculos, complex şi rapid”, a declarat Bayer. „Ceea ce am văzut astăzi aici mă face să fiu optimist în privinţa viitorului NATO. Am văzut energie, inteligenţă şi angajament şi vă mulţumesc pentru ziua aceasta.”
REMARCI INTRODUCTIVE
Dr. Dan Hamilton a condus şedinţa plenară de deschidere şi sesiunea finală a conferinţei şi a coordonat unul dintre cele patru grupuri de lucru restrânse.
Biografia Dr. Dan Hamilton este disponibilă aici:
http://transatlantic.sais-jhu.edu/about/bios/daniel_hamilton.htm
- Ambasadoarea Kolinda Grabar – Kitarovic (ACUS)
În discursul său introductiv, fosta ambasadoare a Croaţiei în Statele Unite, Kolinda Grabar – Kitarovic, actualmente Asistent Secretar General pentru Diplomaţie Publică al NATO (ACUS), a spus că aceşti tineri supradotaţi nu sunt doar viitorii lideri ai Alianţei, ci sunt şi liderii de astăzi, minţile care aduc schimbarea.
Ambasadoarea a rezumat principalele subiecte ale Summit-ului NATO de anul trecut de la Chicago – securitatea membrilor şi securitatea populaţiei; conceptul „smart defense”; parteneriatele internaţionale, terorismul şi atacurile cibernetice; preocupările pentru rezolvarea crizei energetice, intervenţia din Afganistan, dezvoltarea schimburilor tehnologice şi comerciale între ţările membre; parteneriatele şi implicarea organizaţiilor internaţionale în acţiuni şi operaţiuni determinate de interese comune.
Doamna Kitarovic a subliniat faptul că lumea de astăzi nu mai este despărţită de graniţe, ci de principii. Ambasadoarea i-a invitat pe tinerii profesionişti să-şi spună părerea, să-şi prezinte ideile şi viziunea privind direcţiile în care ar trebui să se îndrepte Alianţa, astfel încât să se dezvolte, să fie mai eficientă în viitor şi să obţină capabilitatea necesară provocărilor viitoare.
Biografia dnei Kolinda Grabar – Kitarovic este disponibilă aici:
http://www.nato.int/cps/en/natolive/who_is_who_76170.htm
- General Maior Peter Bayer Jr. Şef Adjunct al Statului Major pentru Planuri Strategice şi Politică al NATO
În discursul său introductiv, Generalul Maior Peter Bayer Jr. din US Army, şeful adjunct al Statului Major pentru Planuri Strategice şi Politică al NATO, a spus că a avut o revelaţie în urma cu patru luni, când discutând cu fiul său, în vârstă de 21 de ani, a constatat că generaţia următoare este mai bine pregătită pentru a se adapta schimbărilor climatului internaţional şi că tinerii au o viziune diferită faţă de cei care sunt acum în conducerea NATO, oameni care au cu toţii peste 40 de ani. Din acest motiv, generalul a considerat oportună organizarea acestei întâlniri, pentru a da posibilitatea tinerilor profesionişti să se pronunţe asupra felului în care ar trebui rezolvate problemele planetei, astfel încât Alianţa să existe şi să aibă succes în viitor.
Generalul Bayer le-a propus tinerilor să descrie viitorul planetei şi rolul armatei în rezolvarea problemelor ei, de pildă criza energetică sau criza resurselor. Una dintre preocupările generalului este să pună de acord guvernele celor 28 de naţiuni membre asupra intereselor lor globale, iar întrebarea lui era dacă acest obiectiv este realist şi posibil în viitorul apropiat: „Vom fi capabili vreodată să avem obiective şi valori comune în NATO sau va trebui să alegem doar elementele pozitive, asupra cărora suntem de acord toţi cei 28, iar acelea să constituie valorile şi principiile după care va acţiona Alianţa în viitor?”
Generalul Bayer este preocupat de felul în care mediul academic ar putea contribui la planurile pe termen lung ale NATO, atingerea obiectivelor de securitate, definirea factorilor de risc, astfel incat NATO să fie pregatită să raspundă la cele mai imprevizibile provocări.
În alocuţiunea sa, generalul a descris conceptul de cooperare strategică, eforturile NATO în cele opt operaţiuni simultane actuale, şi-a arătat preocuparea faţă de protejarea libertăţii unor naţiuni; a explicat în ce constă conceptul strategic al ghidării politice şi militare şi a cerut tinerilor să răspundă la câteva întrebări fundamentale:
– Ce anume ţine Alianţa unită?
– Ce factori ar putea să conducă la dispariţia sau regionalizarea NATO?
– Cum vă arăta planeta peste 20-30 de ani şi cum va fi afectată securitatea naţiunilor de aceste schimbări?
– Ce efecte va avea parteneriatul strategic şi schimbul de informaţii între Est şi Vest şi care sunt implicaţiile lor actuale şi viitoare?
– Este posibil să armonizezi 28 de sisteme diferite de guvernare, să le globalizezi şi să găseşti valori comune, pe care să le împărtăşească toţi membrii?
– Prin ce mijloace şi în cât timp?
– Care sunt factorii de care depinde acest consens?
În finalul alocuţiunii sale, generalul Bayer şi-a exprimat convingerea că aportul minţii acestor tineri va adauga valoare organizaţiei NATO, va aduce un suflu nou acestui conglomerat internaţional, o organizaţie care are probleme şi provocări similare altor conglomerate multinaţionale, cum ar fi UE sau ONU.
Biografia Generalului Peter Bayer Jr. este disponibilă aici:
http://www.act.nato.int/biographies/deputy-chief-of-staff-strategic-plans-a-policy
- Discursul Generalului Jean – Paul Palomeros Comandant Suprem al ACT NATO la Conferinţa „Young Professionals Forging the Future”
În sesiunea plenară de la prânz, am asistat la cel mai aşteptat moment al zilei, discursul Comandantului Suprem al Alianţei pentru Transformare (SACT), Generalul Jean-Paul Paloméros, general cinci stele al Forţelor Aeriene Franceze.
În auditoriul plin până la refuz, Generalul Jean Paul Palomeros, a început prin a mulţumi tinerilor studenţi şi profesionişti, care au acceptat provocarea, şi membrilor activi ai ACT, preocupaţi continuu de dezvoltarea organizaţiei.
„Această adunare de profesionişti talentaţi tineri promitatori, este tot mai semnificativ pentru mine”, a declarat generalul Paloméros. Azi nu v-ati angajat într-o croazieră de agrement, ci sunteti membri activi ai echipajului la transformarea ACT” a spus generalul.
Generalul Palomeros a facut referire la Art. 5 al Tratatului şi la un discurs din 1995 al d-nei Madeline Albright despre securitatea corporativă, parteneriate şi apărare colectivă, discurs care a determinat o schimbare de direcţie pentru NATO, extinderea ariei sale de acţiune şi o alta viziune privind stabilitatea Europei. Generalul şi-a amintit că Germania s-a opus atunci ideilor novatoare ale d-nei Albright, iar Statele Unite au acceptat schimbarea fără rezerve. Ulterior, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au confirmat necesitatea apărării transnaţionale, iar strategia NATO s-a adaptat acestei direcţii noi. Astăzi Alianţa are o strategie mult mai largă, iar rolul ei s-a extins acoperind provocările actuale şi estimandu-le pe cele viitoare, iar rezultatul se vede în operaţiunile din Afganistan, Balcani, Orientul Mijlociu şi din zona Mediteranei.
Generalul Palomeros a subliniat faptul că provocările externe au fost cele care au determinat răspunsurile NATO, proiectele sale ambiţioase, care au inclus în ecuaţia globală a securităţii elemente noi, resurse exterioare, tehnologie avansată, resurse financiare mult mai complexe decât şi-au imaginat fondatorii NATO, în urmă cu 50 – 60 de ani. „În acest moment, NATO poate fi definit prin două concepte – interacţiunea şi interdependenţa membrilor, diseminarea ideologiilor şi schimburi economice, tehnologice, parteneriate civile. Personal consider că aceste două elemente definesc NATO la momentul actual şi determină acţiunile organizaţiei, acţiuni de menţinere a păcii sau intervenţii militare clasice cu efort multinaţional. Datorită noilor provocări şi a schimbarilor rapide ale climatului, nu putem estima cu exactitate resursele necesare Alianţei în viitor, dar putem prevedea viitorele provocări, iar conceptele «smart defense» şi «pulling and sharing» ne dau ocazia să ne pregătim şi să folosim mai eficient resursele pe care le avem” a spus generalul Jean – Paul Palomeros.
De asemenea, Comandantul Suprem al ACT NATO a apreciat că Alianţa nu este capabilă să asigure singură securitatea lumii, fără parteneriate puternice, care să implice alte organizaţii, cum ar fi Uniunea Europeană, Crucea Roşie Internaţională sau ONU. „Este îmbucurător faptul că partenerii se implică deja în zonele în care NATO are operaţiuni importante, cum ar fi operaţiunile din zona Mediteranei, la care cele 21 de naţiuni componente UE au contribuţii importante. Interventia multinaţională din Kosovo a fost cel mai bun exemplu de «smart defense»”, a subliniat generalul Palomeros, care consideră Uniunea Europeană unul dintre cei mai puternici „jucătorii” în parteneriatele NATO pentru menţinerea păcii. Comandantul Suprem consideră că atragerea unor parteneri strategici puternici constituie o soluţie pentru creşterea capabilităţii NATO, dar şi o temă vastă de cercetare. „Cheia Alianţei o constituie, în acest moment, schimbul de informatii, implicarea tututor părţilor şi, chiar dacă multe dintre initiţive au pornit din SUA, ceea ce leaga alianţa sunt valorile americane şi europene comune. Chiar dacă nu avem o istorie comună, iar perspectiva originară este diferită pe cele două maluri ale Atlanticului, provocarea este comună, iar soluţiile sunt în beneficiul tuturor membrilor” a răspuns generalul unei întrebări din public.
Întrebat despre mecanismele care guvernează interacţiunea şi interdependenţa membrilor NATO, ce se întâmplă cu cele două principii „smart defense” şi „pulling and sharing” atunci când contribuţiile membrilor nu sunt egale, generalul a spus că orice parteneriat necesită încredere, nu este legat doar de „sharing”, ci de o perspectivă mult mai largă. Capabilitatea este legată de logistică, de corporaţii, de resurse materiale şi umane, de inteligenţă şi de alte elemente, iar provocarea o constituie optimizarea resurselor cu costuri minime.
La întrebarea despre viitorul NATO în Balcani, în ţările mici din fosta Iugoslavie, de pildă, generalul Palomeros a spus că zona Balcanilor reprezintă o sferă importantă pentru NATO, iar viitorul Alianţei în acel perimetru depinde de depăşirea dificultăţilor actuale. Zona Balcanilor are o importanţă majoră pentru NATO şi reprezintă mai mult decât intervenţii militare. Fiind o zonă de graniţă a Alianţei, un inters sporit îl constituie interacţiunea umană, implicarea politică, feed-back-ul acestor naţiuni, care a fost şi este impresionant şi pozitiv. Trecutul acestor naţiuni a fost dificil, drumul este lung şi greu, dar există perspective foarte bune în regiune.
La întrebarea cât de repede se poate mişca Alianţa în realitate, în zona Balcanilor, având în vedere prezenţa unor factori externi perturbatori, generalul Palomeros a răspuns că NATO este implicat chiar acum în instalarea elementelor scutului anti-rachetă în Europa de Est, iar abilitatea de a educa aceste naţiuni şi de a găsi interese comune cu ele, sunt cele care determină viteza de reacţie a Alianţei: „În asemenea situatii, este importantă perspectiva tuturor; sunt 28 de naţiuni aşezate la aceiaşi masă, discutând proiecte cu un buget imens, ţări mari care au alte perspective decât ţările mici, iar necesitatea de a răspunde dorinţelor tuturor reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale mele. Când vom găsi raspunsul la întrebarea: «Ce este mai bine pentru NATO?» – consensul, extragerea intereselor şi principiilor comune pentru cei 28 – atunci ne vom putea mişca. Suntem în faza de implementare a proiectului, concentraţi pe rezultate şi depinde care parte a paharului o vedem, partea plină sau partea goală? Este o mare presiune pentru asumarea responsabilităţilor, apar elemente noi în ecuaţie, pe care nu le-am luat în calcul de la început, dar cele mai importante sunt deciziile care se vor lua în Europa. Toată lumea ştie că Putin nu are interese care corespund 100% cu interesele NATO. E dificil să ajungem la un consens şi să ne mişcăm mai repede”, a spus generalul Jean – Paul Palomeros în încheiere.
Biografia Comandantului Suprem al Alianţei pentru Transformare (SACT), General al Forţelor Aeriene Franceze, este disponibilă la adresa:
http://www.act.nato.int/biographies/supreme-allied-commander-transformation
