În România toate ziarele tipărite înregistrează o scădere a numărului de exemplare vândute. În același timp, se constată o creştere considerabilă a numărului de cititori online ai ziarelor şi, de asemenea, o creştere a interacţiunii sociale între cititori, precum şi între jurnalişti şi public.
Studiul care relevă aceste tendințe este realizat de doi doctoranzi în domeniul Ştiinţele Comunicării, Tasențe Tănase și Ciacu Nicoleta. Acesta este intitulat “Interferențe între Noile Media și Vechile Media. Rolul Social Media în promovarea presei scrise” și a fost publicat în “Revista de Comunicare și Marketing”.
Obiectivele studiului realizat de cei doi cercetători au fost identificarea principalelor instituţii de presă scrisă din România promovate prin Social Media și analizarea contribuţiilor paginilor oficiale de Facebook şi a website-urilor instituţiilor media în promovarea presei scrise românești. În acest sens, au fost analizate trei ziare româneşti de tip high-quality (Adevărul, Jurnalul Naţional şi Evenimentul Zilei) şi trei tabloide (Libertatea, Cancan şi Click).
Pentru identificarea rolului Facebook în promovarea celor șase jurnale supuse studiului au fost corelate datele oficiale furnizate de site-urile www.socialbakers.com, www.sati.ro și www.brat.ro.
Studiul prezuma faptul că vizibilitatea/audienţa instituţiilor de presă scrisă, care interacţionează cu publicul prin Noile Media/Social Media, a crescut considerabil în ultimele 6 luni și faptul că tirajul ziarelor tipărite din România a scăzut în anul 2011, raportat la 2010, iar traficul site-urilor acestora a crescut în aceeaşi perioadă de timp. Ambele ipoteze ale studiului au fost confirmate în urma interpretării datelor.
Conform studiului, s-a observat o diferență între ziarele de tip high-quality analizate (Adevărul, Jurnalul Naţional şi Evenimentul Zilei) şi cele de tip tabloid (Libertatea, Cancan şi Click). Dacă în cazul ziarelor high-quality tirajul cunoaşte o scădere, în 2011, raportată la anul precedent, cuprinsă între 23% şi 56%, în cazul ziarelor tabloid, scăderea variază între 10% şi 28%, în contextul în care numărul exemplarelor vândute de tabloide şi cele high-quality sunt, în medie, relativ egale.
În urma studiului realizat s-a constat o diferenţiere între cele două tipuri de ziare, raportată la numărul tirajelor și la numărul de cititori online, iar în ceea ce privește numărul de fani ai paginii oficiale de Facebook situația s-a dovedit a fi oarecum asemănătoare:
Adevărul a înregistrat o scădere drastică a exemplarelor tipărite, de 56%. În schimb, instituţia de presă s-a reorientat către jurnalismul prin Noile Media, cunoscând o creştere, în medie, de aproximativ 40% a numărului cititorilor website-ului şi, de asemenea, o evoluţie a numărului de fani pe Facebook de aproximativ 55%, în 6 luni, de la ultima raportare;
Jurnalul Naţional a cunoscut o scădere atât în vânzările variantei print, cât şi în rândul cititorilor online, însă a cunoscut o creştere de 50% a numărului de fani pe Facebook în numai 3 luni;
Evenimentul Zilei a înregistrat o scădere cu 25% a exemplarelor tipărite, raportat la anul anterior, dar o creştere considerabilă a cititorilor site-ului, de la 37.000 la 50.000. Graţie promovării articolelor ziarului prin Social Media, instituţia de presă a cunoscut o creştere remarcabilă a numărului de fani pe Facebook, de aproximativ 57% în ultimele 5 luni.
În cazul ziarelor tabloide, nu au fost remarcate evoluţii semnificate privind numărul de exemplare vândute (scăderea lor nefiind bruscă), iar numărul cititorilor online au crescut uşor în anul 2011, raportat la anul 2010. Promovarea online a tabloidelor s-a observat şi în evoluţia numărului de fani pe Facebook.
În ceea ce priveşte interferenţele între “vechile media” şi “noile media” (care implică şi reţelele de socializare), se observă, în rândul ziarelor din România, o migrare masivă a cititorilor variantei tradiţionale către mediul online. Acest fenomen se înscrie în trendul mondial de scădere a tirajelor ziarelor şi creştere a cititorilor versiunii online a acestora. Mai mult, această interferenţă a condus către un grad ridicat de interacţiune între cititori şi între cititori şi jurnalişti, ceea ce conferă instituţiilor de presă o mai mare credibilitate, respectiv vizibilitate. Acest lucru trebuie coroborat cu ideea conform căreia utilizatorii de Internet acordă o încredere mai mare subiectivităţii. În opinia lor, părerile subiective şi interpretările personale date diferitelor teme le fac pe acestea mai interesante.
“Noul model de jurnalism, prin gradul său mare de subiectivitate, prin opiniile personale exprimate de jurnalişti şi cititorii online, s-a impus în faţa jurnalismul tradiţional, unde informaţia este prezentată în mod obiectiv, iar opiniile subiective ale jurnaliştilor sunt evitate”, afirmă Tasenţe Tănase, unul dintre autorii studiului promovat la nivel internaţional.
* Articolul științific “Interferențe între Noile Media și Vechile Media. Rolul Social Media în promovarea presei scrise” poate fi vizualizat în baza de date RePEc (http://econpapers.repec.org/article/asajournl/v_3a1_3ay_3a2011_3ai_3a3_3ap_3a42-56.htm ).
