România, Ungaria şi alte state din Europa de Est trebuie să reducă deficitele bugetare fără ca acest proces să sufoce recuperarea economică, în condiţiile în care regiunea se va confrunta cu o ieşire lentă din criză.
Ţările aflate într-o situaţie mai bună, precum Polonia şi Cehia, trebuie să reducă deficitele bugetare, care ar putea ajunge până la 6% din PIB în 2010, în urma declinului veniturilor şi a creşterii costurilor sociale, în timp ce Ungaria, România şi alte state beneficiare de ajutor financiar extern trebuie să facă acelaşi lucru, fără, însă, să afecteze recuperarea economiei.
România a stabilit, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru anul 2009.
O ameninţare majoră pentru economia Europei de Est este sectorul bancar, unde avansul şomajului şi problemele din domeniul privat conduc la concluzia că împrumuturile neperformante vor atinge maximul în anul 2010, respectiv o medie de 15% din totalul creditelor.
O prăbuşire a băncilor, controlate de instituţii financiare din Vestul Europei, nu mai este considerată o posibilitate, însă sectorul ar putea avea nevoie de o perioadă lungă pentru a rezolva problemele împrumuturilor neperformante şi pentru a reconstitui rezervele. Acest proces va întârzia revenirea la practicile financiare care au susţinut creşterea economică înainte de criză.
Perioada cea mai dificilă s-a încheiat, probabil, pentru zona denumită şi regiunea “subprime a Europei”, cu referire la creditele ipotecare subprime din SUA, aflate la originea crizei financiare mondiale, însă analiştilor nu le este clar, încă, cum vor rezolva statele din zonă problemele fiscale sau din sectorul bancar în perioada următoare.