Încã din cele mai vechi timpuri oamenii aveau grijã de sãnãtatea lor folosind mai mult plantele. Hipocrate, medicul antichitãţii afirma: “Sãnãtatea organismului înseamnã atât absenţa bolilor, o abundenţã de vitalitate, cât þi o stare de bine. O sãnãtate fãrã probleme se poate exprima astfel: 1.cum vã simţiţi mintal şi fizic; 2.absenţa simptomelor bolilor; 3.longevitate. Starea de bine a organismului este modul prin care organismul rezistã împotriva bolilor infecţioase, apãrându-l de bolile foarte grave cum sunt: infarctul de miocard şi cancerul. Sunt trei “vicii” care nu ar trebui consumate pe aceastã planetã: tutunul, alcoolul, drogurile însã “fuga dupã bani” a transformat enorm lumea omeneascã. Emanuel Cheraskin, profesor emerit la Şcoala Medicalã din cadrul Universitãţii din Alabama afirma cã “îngrijirea sãnãtãţii” este “afacerea falimentarã cu cea mai rapidã dezvoltare” totuşi medicina modernã este depãşitã. Chiar şi la ora actualã chinezii care trãiesc la distanţe foarte mari de oraş folosesc tot plantele de multe generaţii. La ora actualã generaţia modernã foloseşte din ce în ce mai mult medicamentele. Este normal acest lucru dacã ne gândim cã pânã au fost descoperite antibioticele (dupã anul 1940) oamenii de exemplu mureau de tuberculozã, dar au fost duþi în sanatorii în zone de munte unde erau foarte bine izolaţi şi aerul curat, puternic de munte le fãceau bine. Erau ca într-o familie. Însã dupã descoperirea antibioticelor sanatoriile au fost lãsate în paraginã. Totuşi nu trebuie sã ne fie fricã deoarece medicina viitorului se va baza mai mult pe geneticã, încercând sã descopere acele gene care sunt “rele”. De altfel descoperirea celulelor stem este o mare realizare ştiinţificã. Toatã planeta noastrã ar putea face ca multe boli sã nu existe, însã cum? Mai întâi trebuie sã respectãm mediul încojurãtor care ne suportã de atâţia ani, oamenii sã renunţe la fumat, tutun, alcool, sã aibã o alimentaţie optimã, sã facã mişcare, sã fie veseli, optimişti, folosirea mai redusã a televizorului, sã fim buni la suflet. Chiar dacã vi se pare un vis poate fi realizat de cãtre noi, oamenii numai sã avem o mare voinţã şi multã credinţã. Vã voi prezenta o comparaţie a dietelor din trecut şi de azi. Omul preistoric mânca: grãsimi- 18%, proteine – 17%, hidraţi de carbon- 65%. Cultivatorul de pãmânt: grãsimi – 13%, proteine – 12%, zahãr – 5%, hidraţi de carbon-70%. Omul modern: grãsimi-40%, proteine – 12%, hidraţi de carbon – 28%, zahc – 20%, dieta idealã: grãsimi – 20%, proteine -15%, hidraţi de carbon – 65%. Dacã am respecta mãcar pe jumãtate din aceste sfaturi, spitalele nu ar mai fi pline de bolnavi, oamenii ar fi mai bucuroşi de viaţã şi sufletul lor nu ar mai fi trist şi singur.
