Armana romana se va baza in majoritate pe soldati profesionisti in 2007, folosind serviciile a doar 14.000 de soldati in termen, declara zilele trecute, pentru Rompres, Petre Petcu, seful Serviciului de dezvoltare a resurselor umane din cadrul Ministerului apararii nationale (MApN) al Romaniei. Pana anul viitor, 75Î din personalul armatei roman ar trebui sa fie format deja din soldati profesonisti. Numarul recrutilor va fi, astfel, drastic redus: Romania va urma probabil exemplul altor state occidentale, precum SUA, Canada sau majoritatea tarilor din Uniunea Europena, ale caror forte armate sunt create pe baza de voluntariat (remunerat, fireste).
Pana una – alta, noi legi se asteapta sa fie adoptate, statuand reducerea stagiului militar obligatoriu la 8 luni in cazul marii mase a recrutilor si la 4 luni in cazul celor “la termen redus”. In plus, se va crea posibilitatea ca cei carora sistemul propriu de valori nu le permite sa serveasca in cadrul armatei (nu doar cei care invocamotive religioase) sa poata opta pentru “serviciul utilitar alternativ”. Desi va fi, probabil, de doua ori mai lung decat cel traditional, acesta ar trebui sa permita celor interesati sa presteze o serie de servicii (remunerate) in folosul comunitatii.
Schimbarea de viziune in privinta serviciului militar obligatoriu in Romania este parte a unui proces mai amplu, de adaptare a fortelor armate la cerintele contextului intern si international actual. Nu doar necesitatea integrarii in structurile politice si de securitate euro-atlantice determina statul roman sa initieze aceste reforme, dar si puternica presiune sociala in favoarea renuntarii la “catanie”. Daca impunerea cu forta a unor institutii hulite de populatie era “normala” in timpul regimului autoritar comunist, in actualul context democratic o asemenea practica este insa ilegitima. Tinerii din Romania de azi au decis deja ce armata vor pentru tara: o institutie mai redusa ca dimensiuni, dar bazata de principii solide, functionand la standarde vestice.
Pana una – alta, noi legi se asteapta sa fie adoptate, statuand reducerea stagiului militar obligatoriu la 8 luni in cazul marii mase a recrutilor si la 4 luni in cazul celor “la termen redus”. In plus, se va crea posibilitatea ca cei carora sistemul propriu de valori nu le permite sa serveasca in cadrul armatei (nu doar cei care invocamotive religioase) sa poata opta pentru “serviciul utilitar alternativ”. Desi va fi, probabil, de doua ori mai lung decat cel traditional, acesta ar trebui sa permita celor interesati sa presteze o serie de servicii (remunerate) in folosul comunitatii.
Schimbarea de viziune in privinta serviciului militar obligatoriu in Romania este parte a unui proces mai amplu, de adaptare a fortelor armate la cerintele contextului intern si international actual. Nu doar necesitatea integrarii in structurile politice si de securitate euro-atlantice determina statul roman sa initieze aceste reforme, dar si puternica presiune sociala in favoarea renuntarii la “catanie”. Daca impunerea cu forta a unor institutii hulite de populatie era “normala” in timpul regimului autoritar comunist, in actualul context democratic o asemenea practica este insa ilegitima. Tinerii din Romania de azi au decis deja ce armata vor pentru tara: o institutie mai redusa ca dimensiuni, dar bazata de principii solide, functionand la standarde vestice.
Dragos C. Popa
