Titlul acestui articol s-ar putea să vă pară interesant sau unora chiar bizar, însă pe cât de bizar sau ciudat vi s-ar părea mulți dintre noi ignorăm să ne îngrijim sufletul.
De la naștere omul vine pe pământ cu suflet și trup. Dacă trupul este cel care te reprezintă fizic, este partea ”văzută” a ta, poate fi atins, poate fi văzut în oglindă și poate fi observat ușor de tine însuți cât și de cei din jurul tău, ei bine sufletul la rândul său reprezintă partea ”nevăzută” a ta , pentru că nu se poate vedea în stare materială, nu se poate atinge, el fiind doar simțit de către posesor. Sufletul reprezintă trăire, stare, energie, simțire, vibrație, înălțare, valori, credință, morală, lumină, etc
De la naștere și până la moarte cele două componente ale Eu-lui tău, trupul și sufletul călătoresc mână în mână pe drumul vieții, oferindu-și suport una alteia printr-un mecanism divin. La sfârșitul vieții atunci când omul moare, cele două se despart iar trupul se duce în pământ iar sufletul urcă la cer. Bineînțeles că există nenumărate studii ale oamenilor de știință care au încercat să localizeze sufletul în corpul uman, să-l cântărească și chiar să afle cum intră și iese din trup, pe unde călătorește după moarte, etc. Eu nu voi face referire la aceste cercetări pentru că nu fac obiectul articolului meu, desigur se pot face nenumărate speculații pe marginea acestor subiecte precum și pe marginea altora de natură religioasă, chiar atingând paranormalul.
Eu aș vrea să mă opresc astăzi în mod special asupra atenției pe care o dăm sufletului nostru, modul în care îl îngrijim sau ne îngrijim de el.
Deseori omul are grijă de corpul său îmbrăcându-l, hrănindu-l, spălându-l, însă nu face același lucru și cu sufletul. Deși sufletul nu se vede el are nevoie să fie curățat, hrănit și îngrijit precum corpul nostru. Unii oameni cred că, dacă ceilalți nu pot sa îi vadă sufletul nu e important să și-l îngrijească lăsându-l pe ultimul loc. Îngrijirea sufletului înseamnă curățarea, încântarea cu frumos, păstrarea lui curată cât mai aproape de starea de puritate curățenie și bunătate în care ne-a fost dat la naștere.
Oferă-i sufletului tău fericire! A nu se confunda cu fericirea trupului, care este cu totul altceva. Fericirea sufletului este căutarea frumosului în jur, găsirea și răspândirea pozitivismului și a energiilor pozitive care ți se întorc asemeni unui bumerang, altruismul, bunătatea, iubirea de oameni, înțelepciunea, cunoașterea, învățătura etc.
Ne întrebam deseori de ce s-a ajuns aici încât umanitatea să fie transformată atât de mult,cum am putut ajunge până acolo încât să vrem să facem din oameni roboți, cum e posibil? Dacă stăm să analizăm puțin lucrurile și vom porni de la modelul propriu vom putea înțelege că s-a ajuns aici pentru că oamenii nu au fost învățați să își îngrijească sufletul, să îi dea importanța cuvenită.
Suntem ceea ce gândim! Nu avem cum să fim curați când bârfim, urâm, jignim, înșelăm, mințim și trădăm pe toți cei din jur.Nu avem cum să răspândim în jur iubire când noi nu avem iubire nici pentru noi, când sufletul nostru este plin de negativitate, de sentimente de invidie, frustrare, ură, egoism,etc Spunem că suntem buni dar în realitate ne lipsește altruismul, suntem egoiști și individualiști. Nu privim cu iubire mai departe de noi sau de familia noastră decât peste gard, bârfind, spionând, nu cu inima deschisă. Iar ce este cel mai rău este că asta predăm mai departe generațiilor viitoare. Un copil născut într-o lume plină de invidie și ură va fi transformat aidoma familiei și mediului în care crește.
Și totuși ce-i de făcut? Cum putem să ne îngrijim sufletul? Primul pas în îngrijirea sufletului este curățirea prin autoanaliză, momente pe care le petreci tu cu tine însuți și te autoanalizezi, gândindu-te la ceea ce simți în anumite situații, la faptele pe care le facem, la modul în care îi tratăm pe cei din jur și pe noi înșine. Pentru această perioadă de conștientizare și analiză pot fi de asemenea de folos meditația, rugăciunea, spovedania, yoga, etc. Pasul următor este cel mai greu pentru că impune schimbarea și corectarea gândirii, a comportamentului, un control al nervilor, al emoțiilor, al stăpânirii de sine, a modului în care acționăm și ne manifestăm în orice situație. Trebuie în orice moment să încercăm să acționăm și să ne comportăm cu ceilalți exact așa cum am vrea să se comporte ceilalți cu noi. Este o autoeducare extrem de grea pe care trebuie să fii capabil să ți-o impui singur altfel nu vei avea niciun rezultat.Axa noastră de gândire trebuie sa fie axa binelui, a pozitivismului .
Hrana pe care o oferim sufletului este la fel de importantă! Deseori uităm să ne hrănim sufletul, alergând continuu după traiul de zi cu zi! Sufletul se hrănește cu frumos, cu ceea ce ne face plăcere, cu vocația pe care o avem în eul interior, cu pasiunile noastre, cu o muzică frumoasă, cu artă, cu poezie, cu lectură, cu ieșiri în natură etc. Citind acestea o să spuneți ei dar cine mai are timp pentru plăceri din acestea? Timp aveți dar trebuie să vi-l organizați în așa manieră încât să vă hrăniți și sufletul pentru că în fond rutina noastră zilnică este o listă de priorități iar noi suntem cei care facem această listă! Schimbă lista, prioritizează ceea ce îți place, hrănește-ți sufletul, astfel va fi sănătos, nu va mai fi bolnav!
Și nu uita, atunci când mori și te desparți de corp, rămâi cu sufletul, tu ești sufletul, pleci cu el!
Sufletul tău este etern, ai grijă de sufletul tău!
Mihaela CD