AMERICA DIN SUFLET

0
61

Acum ceva vreme n-aș fi crezut că voi ateriza pe o pistă din Statele Unite ale Americii, nu aveam niciun mobil pentru asta. Fiul nostru și soția lui au emigrat, la inceput – Canada, apoi el și-a găsit un job la mult-
visatul Silicon Valley. Aici s-a născut și nepotul meu. Prin 2009 Ambasada SUA ne-a eliberat prețioasa viză pentru zece ani și am făcut o navetă, aveam prilejul să stăm tot șase luni pe an prin fascinanta
Californie, San Francisco Bay Area. Zilnic fiul nostru ne urca-n mașină și străbăteam un păienjeniș
enorm de trasee, descoperind o altfel de lume. Venind dintr-o zonă multiculturală, din Timișoara, cu o
tradiție de toleranță rasială, contactul cu oameni diferiți a fost primit foarte firesc mod. Ultimul an, viza
noastră expira, l-am ratat din cauza pandemiei. Ai noștri se mutaseră la Seattle, unde fiul meu face soft
pentru programul spațial al lui Jeff Bezos.
Până către aceste vremuri tulburi, altele erau preocupările social-politice din jurul nostru.
Am cunoscut, de pildă celebrul Palo Alto, care este și orașul cu cea mai educată populație din lume.
„Femeile și bărbații voștri nu vor mai fi uitați niciodată. Vom fi solidari cu toții ca niciodată înainte”, a spus
Donald Trump. „O să vă ajut să prosperaţi. Vrem să continuaţi să inovaţi. Nu există nimeni ca voi în
lume”, le-a spus el directorilor din Silicon Valley, prezenţi la o reuniune de la Trump Tower, NY.
A fost un summit major între liderii sectorului tehnologiei şi Donald Trump, care în timpul campaniei
electorale a criticat în mod public companii precum Apple şi Amazon. A venit momentul constructiv, al
păcii. Participanţii la reuniune au discutat subiecte precum îmbunătăţirea securităţii cibernetice a SUA,
repatrierea profiturilor de peste hotare ale companiilor americane şi accesul pe piaţa chineză. „Nu există
nimeni ca voi în lume.”
Trump şi vicepreşedintele Mike Pence au fost înconjuraţi cu acel prilej de nume importante precum Tim
Cook, director general la Apple, Satya Nadella de la Microsoft şi Larry Page de la Alphabet (Google),
fondatorul şi directorul Amazon și Blue Origin, Jeff Bezos, fondatorul şi directorul SpaceX, Elon Musk,
directorul operaţional de la Facebook, Sheryl Sandberg şi şeful Oracle, Safra Catz, dar și de la Tesla sau
Uber. Jack Dorsey de la Twitter, nici nu a fost invitat. Motivul ar fi fost faptul că, în timpul campaniei,
acesta ar fi intervenit personal pentru a opri echipa de campanie a lui Trump să creeze o atmosferă
nefavorabilă pentru Hillary Clinton. Versiunea transmisă oficial de echipa lui Trump a fost că Twitter nu e
o companie suficient de mare.
„Vrem să continuați cu aceste inovații incredibile… Orice putem face ca acest lucru să se întâmple în
continuare vom face, vom fi acolo pentru voi”, a spus Trump. „Îmi puteți suna oamenii, mă puteți suna pe
mine, oricând. Nu contează.”
Mulți directori de top de tehnologie nu au știut, până atunci, la ce să se aștepte atunci când s-au îndreptat
spre Manhattan. Ei au avut motive să se teamă de o „ambuscadă.” Dar dacă Trump a avut sau mai are o
ranchiună împotriva Silicon Valley pentru modul în care mulți dintre locuitorii săi l-au ridiculizat și bârfit în
campania pentru prezidențiale (prin unele cotloane se mai întâmplă asta și azi), acum, la ședința unde
presa n-a avut acces, a „lucrat” din greu ca acest lucru să nu se vadă. În schimb, „Valea” s-a angajat să
nu construiască o bază de date a musulmanilor…
Trump s-a lăudat, în debutul întâlnirii, cu potopul convocărilor. „Nu vă voi spune sutele de apeluri pe care
le-am făcut, cerându-vă să veniți la această întâlnire. Deci, chiar acum toată lumea în această cameră
trebuie să mă placă. Cel puțin un pic. “
Directorii care au zburat la New York, s-au văzut confruntați cu scrisori și petiții de la colegii care le-au
reamintit remarcile lui Trump despre Silicon Valley în perioada alegerilor. „Acum, mai mult ca oricând,
liderii tech trebuie să se ridice în picioare pentru demnitatea umană, și să examineze rolul lor în discursul
public”. Între altele a fost ridicată și problema creerii unor baze de date de identificare a informațiilor
pentru guvernul Statelor Unite ce vizează persoane pe considerente de rasă, religie sau origine
națională.
Jamie Corley, un fost consilier superior al președintelui Senatului trăiește acum în San Francisco, unde
are o fundație care speră să promoveze o mai bună înțelegere între Silicon Valley și Washington, lucru
ciudat dar nelipsit de interes, din moment ce unii ca Bill Gates au sugerat că Trump are posibilitatea de a
fi următorul John F. Kennedy. (Nu știu în ce sens…)
Ea a mai spus că retorica lui Trump sugerează că nu este necesar să se susțină lucruri cruciale pentru
succesul din Silicon Valley, cum ar fi o forță de muncă diversă completată de capacitatea țării de a importa muncă de înaltă calificare din alte națiuni. „Noi credem într-un meritocrație în care există o oportunitate pentru toată lumea.” Este OK.
Printre defectele sale, Silicon Valley a declarat public și aspirațiile sale nobile, cum ar fi vindecarea
bolilor, eradicarea sărăciei, interconectarea oamenilor și salvarea mediului înconjurător. Dorește oare
Trump ceva în plus? Comentatorii „locali” afirmau că nu este încă foarte clar ce vrea Trump, altceva
decât promisiunea vagă că va restaura măreția Americii. Și că alegerea lui Trump face să se vadă clar
un adevăr incomod pentru mulți din Silicon Valley: că regiunea nu a avut niciodată o relație cu
Washington-ul, nici chiar cu liderii-tech „prietenoși”, cum ar fi (fost) președintele Obama. S-ar putea
motiva asta prin faptul că unele companii de aici sunt încă începătoare în ceea ce privește jocul de
influență.
„Lipsa de experiență a condus la unele concepții greșite fundamental între Silicon Valley și Washington”,
a spus Corley. „Silicon Valley credea ca DC este alergic la inovație…” Robert Atkinson, președinte al
Tehnologiei Informației și grupul de cercetare Fundatia Inovare in Washington credea că „Silicon Valley
are această atitudine pentru că ei pur și simplu nu înțeleg. Asta e culmea aroganței. Ei trebuie să mai
crească. De fapt, Silicon Valley trebuie să realizeze că acest tip de elitism a alimentat aceeași mânie
populară datorită căreia a fost ales Trump. O anume deconectare a izolat Silicon Valley de restul țării.
Regiunea a vorbit de multe ori despre nevoia de a oferi mai multă matematică/știință pentru informarea
femeilor și a grupurilor minoritare, cum ar fi negrii și hispanicii. Dar noi nu auzim de multe ori de nevoia
de a ajuta și oamenii albi pentru a găsi noi locuri de muncă. Silicon Valley are obligația de a face mai
mult pentru acei oameni.”
Afirmații în deplină rezonanță cu strategia lui Trump.
Desigur, Silicon Valley vrea să ajute lumea, și ar trebui să includă toată omenirea, însă prioritate au
oamenii din propria lor țară. Basheer Janjua de la Integnology, Santa Clara (San Francisco Bay Area,
n.n.) spune că Silicon Valley ar putea folosi un nou început cu Washington-ul, iar noutatea lui Trump ar
putea servi drept vehicul. În același timp, Trump ar putea fi de folos dacă și-ar reinventa guvernul. Mulți
președinți au promis să facă acest lucru, dar ei au eșuat aproape întotdeauna.
„Care este cel mai inovativ lucru pe care l-a făcut guvernul în ultimii 10, 15 ani? Trump este excepția. El
este o mașină eficientă de execuție. Și el execută cea mai mare ineficiență pe care am creat-o vreodată.
Se numește guvernul Statelor Unite “.
Jared Kushner a trecut la treabă. A început prin a aduna informaţii. „I-am sunat pe unii dintre prietenii
mei din Silicon Valley, cei mai buni afacerişti online din lume“, a afirmat Kushner în discuţia cu jurnaliştii
„Forbes“. „Mi i-au dat pe subcontractorii lor“, a continuat el. În primă fază, a testat terenul, combinând
mesajele de campanie ale lui Trump cu vânzarea de produse. Lucrurile au început să se mişte bine şi, în
scurt timp, strategia a început să genereze venituri. Şi un alt gen de beneficii. În acest mod, echipa de
campanie a lui Trump a ajuns să vândă produse publicitare în valoare de până la 80.000 de dolari pe zi,
adică de 10 ori mai mult ca înainte. În cadrul unui alt test, Kushner a cheltuit 160.000 de dolari pentru a
promova o serie de înregistrări video în care Trump vorbea uitându-se direct la camera de luat vederi.
Acestea au adunat peste 74 de milioane de vizualizări. În ultimele luni ale trecutei campanii, Kushner a
devenit omul-cheie în materie de acţiuni digitale electorale.
Reclamele televizate şi online au jucat un rol tot mai mic. Reţelele Twitter şi Facebook au alimentat
campania, fiind instrumente-cheie, nu doar pentru răspândirea mesajului republican, ci şi pentru
depistarea potenţialilor susţinători şi perceperea în timp real a schimbărilor de situaţie. „Nu ne-a fost frică
să facem schimbări. Nu ne-a fost frică să eşuăm. Am încercat să facem lucrurile foarte ieftin, foarte
rapid. Şi dacă nu mergea, puteam să-i punem repede capăt“, a spus Kushner. A și câştigat pariul.
Acum, după ce socrul său a devenit liderul lumii libere, Kushner, care este evreu ortodox, ar urma să
joace un alt rol-cheie. Trump şi-a propus să fie „cel care va face pace între Israel şi Palestina“, a declarat
pentru New York Times, şi vrea ca mediator pentru pacea în Orientul Mijlociu să fie ginerele său. Trump
consideră că ar fi eficient.
Donald Trump spunea că va bloca achiziționarea unei noi aeronave prezidențiale, din cauza costurilor
mult prea ridicate. Nici un alt președinte nu ar fi cruțat în acest fel banul public. Cu toții s-au repezit să
profite de investitura proprie. „Boeing construiește un nou 747 Air Force One pentru viitorii președinți,
dar prețul este ridicol de mare, peste 4 miliarde de dolari! Se anulează ordinul!”, a declarat Trump.
Momentan el își are propria flotă aeriană bine dotată. Ați mai pomenit ca vreun președinte să dorească
să facă economii cu banii bugetului? Contrar aparențelor, nu el este marele risipitor… Încă un argument
pentru ca oamenii din Silicon Valley să-și modifice în mod categoric opiniile, rezervele față de

președinte.
Relațiile de operetă cu Obama, plecarea firmelor în Asia și încurajarea mâinii de lucru ieftină, venită din
afară par să fie de domeniul trecutului. Mi-a atras atenția știrea conform căreia s-ar inaugura ori s-a și
inaugurat cea mai lungă linie aeriană fără escală, între India și SFO (aeroportul internațional din San
Francisco). Pentru aducerea IT-știlor indieni în Silicon Valley, considerați foarte buni în domeniu. Dar,
mă întreb, sunt indienii chiar cei mai buni din lume? O judecată simplă îmi spune că la populația imensă
a Indiei e posibil să găsești mai mulți specialiști decât la o țară, să zicem, precum Polonia. Așadar totul
se reduce la o treabă cantitativă. Lucrează americanii mai puțin serios decât cei veniți din exterior? Nu
cred. Doar că sunt mai motivați în fața unor salarii mai mari.
În privința mediului mai există aici și păreri divergente Washingtonului. Dar trecutul a fost plin de
nereușite, cum a fost povestea fabricilor de panouri solare. Ca şi cum nu era de ajuns că acestea sunt
prea scumpe pentru a scoate profit din electricitate, a mai apărut o problemă. Ele erau prea ieftine pentru
a le aduce producătorilor profit din vânzare. Producătorii de panouri fotovoltaice din Europa şi America
mergeau la ora aceea pe pierdere, din cauza competiţiei chinezeşti pe o piaţă care nu prea exista… A
fost și cauza vizitelor lui Obama la fabrica Solyndra din Fremont, San Francisco Bay Area. Ea s-a pus pe
picioare inclusiv cu ajutorul unui împrumut guvernamental de jumătate de miliard de dolari, în 2009, când
anunţa că în 2-3 ani electricitatea din surse solare va fi mai ieftină decât cea produsă din cărbune. Nu ne
erau străine survolărilor elicopterului prezidențial peste freeway, trecea când noi eram în mașină,
vedeam și lucrătorii, pe schele, montând un „S” imens, aurit, pe fațada fabricii. Obama a vizitat compania
de mai multe ori şi a dat-o ca exemplu pentru cele peste 1000 de „joburi verzi” create. Numai că
Solyndra nu a mai fost rentabilă și şi-a anunţat insolvenţa. Fabrica a trebuit să înapoieze banii
guvernului, tocmai în timpul campaniei de realegere a lui Obama, pentru a fi folosiți cu acest prilej.
Trimișii din Washington scotoceau și pe la manageri acasă după bani… Unul din punctele tari ale președintelui de atunci se dovedise a fi un fiasco. Obama a lăsat în urmă „un dezastru”, afirma Trump. L-
am văzut cu ochii mei, imense spații de parcare golite, în jurul unor fabrici, din San Jose, Califonia, care-
și mutaseră afacerile în Asia, lăsând oameni în șomaj.

Presedintele senatului Kevin de Leon (Los Angeles) nu era de acord ca reglementările privind protecția
mediului să fie schimbate, „cei 50 de ani de politici de aer curat din California, permit statului nostru să
adopte propriile reglementări privind emisiile de climă și de circulație pentru vehicule. Dacă vrea cineva
să schimbe asta și decide să pună în pericol economia noastră inovatoare, locurile de muncă, și cel mai
important, calitatea aerului pe care 40 de milioane de oameni îl respiră, atunci el va întâlni aici o
rezistență deplină. Noi am crescut economia noastră consecutiv cu acea reducere a emisiilor de carbon.
Nu mai suntem aliați ai industriei fosile, ci ai celor care suferă deja de astm în țară. California va continua
să conducă lumea în abordarea schimbărilor climatice și promovarea energiei curate, indiferent de cine
este în Casa Albă.” (Au urmat acele inundații pe coasta de Est, în Huston și recentele incendii de
vegetație, monstruoase, din California, pe fondul unei secete prelungite…)
Se vorbea că se taie finanțarea federală pentru municipalitățile și statele așa-numite „sanctuare” pentru
imigranți. În astfel de orașe, de exemplu în San Francisco, oficialitățile locale, adesea democrate,
refuzau să coopereze cu cele federale în acțiunile împotriva imigranților. Primarul din Los Angeles de
atunci, Eric Garcetti a declarat reporterilor că nu crede că guvernul federal poate opri fondurile pentru
Los Angeles.
„Ne simțim foarte puternici, acesta este un caz juridic clar”, a spus el. Președintele Consiliului orașului,
Herb Wesson a declarat reporterilor că „orașul va continua să opereze în modul în care a făcut-o și până
acum.”
California, un stat bogat, a trimis mai mulți bani la Washington decât primea înapoi. Conturile sale s-au
umflat cu bani federali în timpul administrației Obama (aminteam de Solyndra). Dar situația s-a schimbat.
„Ar putea avea un impact extraordinar – probabil, nici un stat nu este sub zodia unui risc asemănător
Californiei”, A spus Rep Adam B. Schiff, din Burbank, un democrat, desigur, vorbind despre dolarii
federali care ar putea lipsi în investițiile din California, dacă Trump va promulga politicile preferate. „Este
o încercare de a recompensa statele care sunt cu el și de a pedepsi statele care nu sunt cu el. “
Frauda electorală era și ea pe agenda prezidențială. În această privință Trump avea și o țintă clară:
California. Migranții au fost de partea doamnei Clinton aici. Trump crede că a pierdut votul popular din cauza a 3 sau 5 milioane de „imigranți ilegali” care au votat. „Voi cere o investigație majoră în chestia FRAUDELOR ELECTORALE, inclusiv cele înregistrate la vot în două state, unde au fost înregistrați și cei care sunt morți.”
Mii de studenți iranieni nu s-au putut reîntoarce atunci la universitățile americane, iar avioanele
Lufthansa și cele de la alte firme nu mai transportau musulmani din acele țări care au „livrat” teroriștii care
au participat la monstruosul atentat din 11 septembrie.
Era întrerupt fluxul tuturor refugiaților în SUA și pe termen nelimitat, al celor care fugeau de războiul din
Siria.
„Începând de astăzi Statele Unite ale Americii devin din nou suverane pe controlul frontierelor sale,” a
declarat Trump , în cadrul unei vizite la Departamentul de Securitate Internă. Vom salva vieți pe ambele
părți ale frontierei.”
În scurt timp s-au îndeplinit angajamentele pe care s-a bazat candidatura lui și acestea au reprezentat o
redirecționare dramatică a politicii de imigrare în SUA. Ele au fost aclamate de către aliații republicani în
Congres, condamnate de unii avocați în materie de imigrație și au declanșat tensiuni interne și externe.
San Francisco, (orașul meu preferat) era pe cale să simtă greul președinției lui Donald Trump. Aici este
un „sanctuar” care protejează imigranții fără acte, dar în același timp respectă legea. Acest oraș era
printre sutele din intreaga țară și patruzeci din California, cu niște reglementări care cooperau cu
autoritățile de imigrare federale. Un oraș cuminte, cu cel mai mare ChinaTown din SUA. Detaliile și
termenele limită pentru finalizarea noilor politici rămâneau tulburi, dar intenția Casei Albe este de
necontestat. Sunt voci ce se hazardează opinând: cruciada lui Trump împotriva mișcării „orașului –
sanctuar” este o luptă ce nu se poate câștiga. Orașe din întreaga țară au adoptat politici în condiții de
siguranță pentru a proteja imigranții care respectă legea, care au prins rădăcini și vieți stabile în ciuda
legilor restrictive și întâmplătoare ale acestei țări.
Trump amenința să taie bani federali, deși suma și calendarul nu erau clare. A lua drept țintă o listă de
orașe mari și mici, care include Los Angeles și Chicago, nu doar un bastion liberal precum San Francisco
este un pic hazardat. Orașele care găzduiesc această populație trebuie să fie ferme în protejarea ei ca o
chestiune umanitară.
Seniorul-guvernator Jerry Brown a declanșat un atac pe scară largă, declarând California o ambianță
prietenoasă pentru imigranți și totodată nerenunțând la schimbările climatice. (Conferința de presă a avut
loc în capitală, la Sacramento). Brown venea după un an de succes privind mediul, salariul minim,
controlul armelor și construirea unei linii feroviare de mare viteză (pe un traseu dificil, între Nordul și
Sudul statului.)
Dar „viitorul este nesigur, și pericolele abundă”, a declarat vizionar democratul. Trump a început deja
revocarea ordinelor de aer curat, de limitare a poluării centralei electrice.
Pentru imigranți Brown a promis accesul la educație, permisul de conducere și dreptul la muncă pentru
locuitorii fără acte. „Am putea fi chemați să apărăm aceste legi și le vom apăra”, a spus el.
Se spune că Brown are cu președintele și ceva în comun, vrea să-și petreacă mare parte din timp pe
proiecte publice. Guvernatorul are planul său de tuneluri gemene pentru a devia apa deltei fluviilor
Sacramento și San Joaquin.
Primarul „muni”, al municipiului San Francisco era, pe când noi ne aflam încă acolo, Ed Lee (chinez,
desigur, nativ în SUA) și a declarat că în „City” nu va permite locuitorilor săi imigranți „să trăiască în frică”
. „Sunt astăzi aici pentru a spune că suntem încă un oraș sanctuar”, a declarat Lee la o conferință de
presă în City Hall, după ce Trump a semnat ordine executive la Casa Albă. „Suntem alături de orașul
nostru sanctuar pentru că vrem ca toată lumea să se simtă în siguranță și să utilizeze serviciile pe care le
merită, inclusiv educația și asistența medicală. Este obligația mea de a păstra orașul nostru unit, păstrați-l
puternic. “
Politica „sanctuarului” din San Francisco era și poate mai este cea mai puternică din țară, limitând
cooperarea în domeniul aplicării legii locale cu agenții de imigrare federali. În timp ce Trump a scos în
evidență orașul pentru a-l critica, toate county și orașele mai mari din zona Bay Area oferă o anumită
protecție a imigranților în țară fără autorizație. Experții legali au spus că se așteaptă procese cu
președinția.
Un reportaj apărut în New York Times arăta, nu cu o oarecare răutate, cinism, aș zice, fața stranie a unei
metropole americane din care copiii lipsesc aproape cu desăvârșire: San Francisco. La o populație de 865.000, cosmopolitul oraș californian „are același număr de copii și de câini de apartament: cam 120.000. Cauzele care au dus la asta ar fi faptul că orașul este „structural ostil familiilor”, după cum îl descrie un miliardar din IT, apoi costuri prohibitive cu locuința, proiectele imobiliare cu apartamente prea mici, sistemul școlar de calitate îndoielnică, dar și numărul mare de cupluri gay… Numai chestii
răutăcioase.
În zona în care eu, cetățean român îmi duceam nepotul la plimbare erau foarte mulți copii însoțiți,
majoritatea de etnie chineză, juca fotbal un grup de portoricani. În orășelul cochet Los Gatos, din același
areal cu San Francisco, tocmai m-am nimerit la ora la care ieșeau copiii din școli, trecând printr-un parc
mirific, o ceată de blonzi cu părul mare. Autobuzele școlare galbene aduc copiii de la proprietățile izolate,
situate în pădurea imensă din Peninsula, brăzdată de colinele Cordiliera Pacifica, între ocean și golful
interior. Peste tot rezervații cu jocuri pentru copii, din cele mai interesante. Se pare că ei, cei mici,
interacționează mult mai fără prejudecăți rasiale decât adulții. În lumea lor nu intră politica. Adevăratul
sanctuar este tocmai această lume, a copiilor.
ERWIN LUCIAN BURERIU

Articolul precedentCOMPASIUNEA – SUPREMA VIRTUTE UMANĂ
Articolul următorLIMBA ROMANĂ, DULCEA LIMBĂ A UNIRII
Erwin Lucian Bureriu
Erwin Lucian Bureriu. Studii universitare: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest. Debutează editorial la Editura pentru Literatură Bcurești, în 1968, cu poezie. În același an devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. I-au apărut cărți de poezie, proză, eseistică. Redactor la radio și televiziune, Timișoara și București, secretar general de redacție la revista Orizont, Timișoara, patron de librărie și publicist în țară, Germania, Canada, SUA. Premii: al Societății Observatorul din Toronto, Canada și al Societății Helion. Editează online revista Occidentul și devine blogger la San Francisco în 2009. Are cărți în curs de apariție. Este activ în presa de specialitate și pe blogul Altera Pars.