America în obiectiv de teleast

Poate că uneori ne este un pic teamă de cum ne percep, cum ne simt, în ce măsură mai reverberăm alături de fraţii noştri români care vin să ne viziteze. Poate că unii dintre noi epatează, disimuleză, se ascund, nu au curajul realităţii imediate. Poate că alţii se plâng, se alintă, au nevoie de un umăr românesc pe care sa-şi plece capul, un suflet românesc care să-i asculte şi să-i înţeleagă. De cele mai multe ori, indiferent de cum încercăm să comunicăm, partenerul nostru de discuţie, românul vizitator, oferă măsura împlinirilor şi neîmplinirilor noastre. Ce vede românul în românul-american ne incită, ne bucură, şi nu de puţine ori ne doare.
Uneori, românii stabiliţi în SUA şi aiurea, departe de casă, simt că sunt uitaţi, marginalizaţi, prezentaţi oarecum exotic în media româneşti. Sunt mulţi oameni de valoare care au o ca­rieră şi realizări remarcabile în străinătate. Despre unii dintre ei cei de acasă ştiu prea puţin. Se crează astfel un decalaj de comunicare. O interferenţă în şirul emoţional care ne leagă cu ţara.
Se întâmplă însă să sosească în vizită de lucru o personalitate din România, un suflet deschis la dialog care ascultă cu curiozitate umană, un profesionist impecabil, un român care ne face să ne simţim ca acasă. Vedeta de televiziune Alex Dima nu a trecut doar prin America. Incitat profesional, Alex şi-a dorit să simtă pulsul comunităţilor româneşti, să cunoască oamenii, să-i portretizeze în nuanţele lor. Să-i înţeleagă şi să-i prezinte acasă în lumina vieţii americane. Când bună, când mai puţin bună, când efervescentă când banală, dar nicidecum edulcorată. Pentru ciclul de emisiuni din cadrul săptămânalei România te iubesc, Alex a construit poveşti de viaţă la care reverberează atât subiecţii cât şi telespectatorii din România, fără prejudecată şi fără judecată.
Alex Dima a nimerit în presă din întâmplare. “La început m-am temut”, declară reporterul. “Era o lume nouă, habar nu aveam ce înseamnă şi cum ar trebui să arate o ştire. Mi s-a explicat atunci ca în televiziune e ca în muzică: dacă nu ai ureche, poţi să studiezi cât vrei. Am furat meseria aşa cum m-am priceput mai bine şi, acum, am pretenţia că nu am doar ureche muzicală, ci mă pricep şi la cântat.” Orchestrând abil materialul filmat, Alex şi-a clădit o reputaţie. Vedeta de televiziune se implică în portretele filmate ale invitaţilor săi. Cu gust, Alex şi echipa sa crează momente pline de ritm, de viaţă, frânturi de realitate netrunchiate. El întreabă şi ascultă, respectă şi simte. Pentru că nu are idei preconcepute, oamenii i se destainuie cu încredere. Rezultatul cautărilor sale teleaste nu a trecut neobservat. Calitatea emisiunilor şi va­loarea umană a ştirilor şi portretelor l-au impus internaţio­nal. Cu ocazia vizitei sale americane, Alex Dima a fost invitat să accepte pentru colegii săi şi ProTV prestigiosul premiu International Broadcast Ex­cellence Award oferit de către National Association of Broadcasters în Las Vegas. O remarcabilă realizare pentru televiziunea din ţară.
La fel de important pentru românii-americani, Alex Dima şi colegul său, operatorul Ioan Bucşa, au creat prietenii durabile. Prin prestanţa lor umană şi profesională, oaspeţii au dovedit că punţile de legătură cu ţara sunt pline de miez, de respect reciproc, de emoţie frăţească. Că românii ne plac şi ne apreciază, la fel cum noi îi iubim din depărtări. Că ne strângem mâna şi ne îmbraţişăm cu drag. Şi ne privim la televizor în reportajele lui Alex cu mândria că şi la bine şi la rău suntem tot români, de la capătul celălalt de lume.