Trăim vremuri debusolate, pline de oameni dezorientaţi. Când eram copil mă înfruptam din poveştile şi legendele strămoşilor noştri Geto-Daci, pline de Feţi Frumoşi şi Cosânzene şi visam. Generaţia mea a avut povestea ei, cu eroi vii şi vise de reîntregire şi unire, cu tinereţe fără bătrâneţe pline de lacrimi de fericire.
Azi nu mai credem şi am devenit săraci şi goi la suflet şi-n spirit. Fără sens, fără idealuri de viaţă vedem doar hău la capătul tunelului. Fără poveste, trăim doar în prezent. Nu mai avem ţintă, nu ne cunoaştem rostul şi nici mobilul care să ne motiveze să mergem spre lumină. Materialismul e lipsit de suflet şi stabilitate, e o cale printr-un labirint buruienos spre o direcţie moartă. A CREDE a dispărut, pentru că fără poveste, golul din faţă e doar ABIS. În abis eşti nimic!
Neamul nostru întotdeauna a privit spre NEMURIRE în UNIRE, ÎNTREGIRE în NEMURIRE. Credinţa noastră e NEMURIREA!!! Povestea neamului nostru a fost dintotdeauna nemurirea, iar azi mai mult ca niciodată avem nevoie să reînnodăm NEMURIREA, povestea de care avem nevoie azi. Ţinta spre care să ne dorim a privi, a ne motiva existent, a continua drumul neamului, al strămoşilor, părinţilor noştri în nemurire.
În copilărie am ştiut să visez datorită poveştilor noastre. Azi nu mai avem poveşti în care să credem pentru că ni s-au furat şi dacă dorim să ne reînnodăm destinul ca neam, să ne regăsim balanţa ca suflete în Nemurirea Neamului Românescva trebui să ne construim una nouă. Pentru Nemurire au luptat strămoşii noştri în decursul istoriei, vis împlinit la 1 Decembrie 1918. Astfel ne-am sfinţit ca Naţiune Creştin-Ortodoxă, adevărată Catedrală a Neamului pentru nemurirea, mândria şi cinstirea părinţilor noştri.
Copii, fiţi mândri de veşnicia Limbii Române, clădiţi-vă NOUA POVESTE A NEMURII pentru dăinuire şi trăinicie a viselor şi NEAMULUI ROMÂNESC.
Nu întrerupeţi visul, ŢINTA NEMURIRII!
La Multi Ani!
Ben Todică, Melbourne, Australia
