România, cu tot ce are ea mai bun, mai frumos şi mai divers, reprezintă tematica principală a şirului de evenimente academice şi culturale ce se vor desfăşura pe parcursul anului universitar 2010-2011 în cadrul Universităţii de Stat din Kennesaw, Georgia, sub genericul „Year of Romania”. Evenimentele sunt menite să capteze interesul tuturor celor care şi-au păstrat identitatea românească, de la conferinţe şi prelegeri academice, până la evenimente culturale, expoziţii de artă sau spectacolele de muzică şi dans ale artiştilor români. Meritul principal în organizarea acestor manifestări cultural/academice care promovează România aparţine unui inimos grup de profesori români care îşi desfăşoară activitatea la Kennesaw State University, şi pe care îi felicit încă o dată pentru eforturile depuse în acest scop. Mulţumesc doamnelor profesoare Darina Lepădatu şi Ana-Maria Croicu care au răspuns cu multă amabilitate invitaţiei mele de a ne relata mai multe despre acest important eveniment.
Mara Circiu: Cum s-a născut proiectul „Year of Romania”? Cine sunt cei implicaţi în acest proiect?
Darina Lepădatu: Kennesaw State University, plasată în nord-vestul Atlantei, este a doua universitate, ca mărime, în Georgia şi este supranumită universitatea internaţională a Georgiei, datorită vitalităţii programelor ei internaţionale. În fiecare an, KSU alege câte o ţară, care este analizată dintr-o multitudine de perspective, în aşa fel încât studenţii să aibă o perspectivă globală bogată şi să nu adopte stereotipuri culturale despre diferite popoare (de exemplu că România este ţara lui Dracula). Suntem deosebit de încântaţi că anul academic 2010-2011 este dedicat României. Programul include conferinţe săptămânale pe teme academice (cultură şi civilizaţie, istorie, literatură, societate, politică, economie), precum şi expoziţii de artă, spectacole de dans, demonstraţii sportive şi chiar degustare de mâncare românească. Acest proiect este rezultatul unei munci de echipă, care-i include pe Dan Paracka, director de programe internaţionale, precum şi pe profesorii români de la KSU: Darina Lepădatu (sociologie), Ana-Maria Croicu (matematică), Anda Gadidov (matematică), Daniela Tapu (chimie) şi Eliza Guvir Markley (managementul conflictului internaţional). Anul României este foarte important pentru KSU şi datorită colaborării de succes dintre programul de Executive MBA de la KSU şi ASEBUSS în Bucureşti.
Mara Circiu: Privind retrospectiv, cum au fost primite de către studenţi şi marele public evenimentele de acest gen ale altor ţări? De ce sunt importante astfel de evenimente?
Darina Lepădatu: Viziunea universităţii noastre este de a-i educa şi pregăti pe studenţii noştri să facă faţă unei lumi angajate pe drumul globalizării. Dorim ca ei să dezvolte competente multiculturale pe care să le poată folosi la locul de muncă (dacă lucrează pentru companii multinaţionale), în societate şi chiar şi în viaţa personală. Succesul acestor evenimente culturale depinde foarte mult de creativitatea şi energia organizatorilor. Cu riscul de a ne lăuda singuri, pot spune că niciunul dintre programele anterioare (Kenia, Coreea de Sud, Turcia) nu a avut succesul Anului României. Asta se datorează, poate, şi mândriei noastre naţionale. Noi, profesorii români, am fost foarte activi în a promova o imagine foarte pozitivă a României, care să trezească interesul studenţilor şi al colegilor noştri americani. De exemplu, deschiderea oficială a Anului României, în data de 13 octombrie 2010, un eveniment extraordinar organizat de prof. Ana-Maria Croicu, a avut o audienţă foarte mare, evenimentul înregistrând o prezenţă de aproape 400 de persoane care s-au delectat privind dansuri româneşti din toate zonele ţării, demonstraţii de gimnastică şi degustare de mâcare tradiţională românească. În fiecare zi mă întâlnesc cu studenţi şi profesori, în campus, care îmi amintesc cât de bune sunt sarmalele româneşti!
Mara Circiu: Programul divers al „Year of Romania” include conferinţe, prelegeri, spectacole, precum şi numeroase accente legate de minorităţile existente în România. Care au fost criteriile de selecţie în elaborarea programului?
Darina Lepădatu: În primul rând, trebuie să mărturisesc că alcătuirea programului a fost destul de dificilă, pentru că niciodată nu se va putea ajunge la un consens în alegerea a ceea ce este reprezentativ pentru o cultură. De exemplu, ce considerăm reprezentativ pentru muzica americană? Muzică country, jazz sau pop? Şi noi, ca organizatori, am fost în acelaşi impas, din moment ce cultura românească nu este reprezentată numai de Constantin Brâncuşi, Gheorghe Zamfir şi Mihai Eminescu. Am adoptat un procedeu foarte democratic, prin care am încercat ca aproape fiecare disciplină academică să fie reprezentată şi apoi ne-am consultat cu fiecare facultate în parte, să vedem cum se pot potrivi în curriculum aceste conferinţe sau prezentări, pentru a fi folositoare studenţilor.
Mara Circiu: Primul eveniment artistic a debutat prin spectacolul oferit de formaţia Mahala Rai Banda (MRB). Am avut plăcerea de a fi fost acolo şi am putut observa în direct entuziasmul celor prezenţi… Care au fost impresiile exprimate de studenţii KSU?
Darina Lepădatu: Într-adevăr, KSU a fost prima gazdă a formaţiei Mahala Rai Banda, în primul lor tur în SUA. Muzica ţigănească are o reputaţie destul de proastă în România, dar MRB este o formaţie de elită de muzică pop balcanică, o formaţie distinsă cu nenumărate premii internaţionale. Spre surprinderea mea, specialiştii americani de muzică de la KSU erau foarte bine informaţi despre această formaţie puţin cunoscută în România, dar foarte bine apreciată peste hotare. Spectacolul a avut un succes uriaş; muzica electrizantă a ridicat, practic, spectatorii în picioare, care au şi dansat cu foc şi pasiune. Conform afirmaţiei direcţiunii teatrului în care a avut loc concertul, acest lucru nu s-a mai întâmplat vreodată în istoria respectivei instituţii. Studenţii păreau absolut fascinaţi de muzică. Toţi colegii şi studenţii au fost foarte plăcut surprinşi de calitatea muzicii şi de întreaga experienţă oferită de MRB. Cei mai entuziaşti s-au înscris deja în excursia de studii pe care o organizez împreună cu colega mea, Anda Gadidov, vara viitoare, în România. Alţii mi-au scris e-mail-uri entuziaste, de genul: „I love everything Romanian!!!” Trebuie să le mulţumim încă o dată celor din formaţia Mahala Rai Banda, pentru că au lăsat o impresie de neuitat despre România.
Mara Circiu: În ce mod aţi dori să se definească percepţia despre România în urma programului „Year of Romania”?
Darina Lepădatu: Asta este o întrebare foarte grea. Viziunea noastră a fost să creăm o imagine mult mai complexa a României decât cea de ţara lui Dracula, a copiilor străzii şi a câinilor vagabonzi. În acelaşi timp, experienţa americană ne-a învăţat că trebuie să prezentăm şi o imagine foarte realistă a României, nu una cosmetizată gen „eterna şi fascinanta Românie”. Progresul american se bazează şi pe analiza lucidă a lucrurilor care merg şi care nu merg într-o societate. De aceea, programul Anul României acoperă şi succesele noastre în domeniul gimnasticii, dar şi problemele prin care trec anumite minorităţi în ţara noastră, şi crimele comunismului sau ale holocaustului românesc, dar şi perioada de creştere economică din ultimii 20 de ani, creativitatea intelectualilor români care au ajuns mari inventatori sau câştigători ai premiului Nobel, ca şi complexitatea evoluţiei sistemului politic românesc. Nu în ultimul rând, consideraţiile de natură financiară au fost la fel de importante în planificarea prelegerilor din Anul României. În situaţia în care ne-am putut baza numai pe fondurile oferite de KSU, a trebuit să ne limităm la invitaţi din SUA şi Canada. Programul reflectă contribuţiile unora dintre cei mai activi şi cunoscuţi intelectuali români care predau la universităţi nord-americane, dar şi ale câtorva academicieni români din ţară, care au proiecte de colaborare cu KSU.
Mara Circiu: Un cuvânt de încheiere şi o invitaţie adresată cititorilor…
Darina Lepădatu: La deschiderea oficială a Anului României, fostul ambasador SUA la Bucureşti, James Rosapepe, în prezent senator de Maryland, a folosit următoarele cuvinte: „Acesta este nu numai Anul României, ci şi Anul lui Kennesaw State University”. Domnul Rosapepe dorea, prin aceasta, să aplaude o universitate care acorda atâta importanţă înţelegerii multiculturale şi educării studenţilor întru aprecierea culturilor mai putin cunoscute de către americani. Eu şi colegele mele suntem absolut încântate că lucrăm pentru o asemenea universitate progresistă şi pentru că reuşim să ne simţim aici ca acasă, nu numai când avem Anul României.
În încheiere, în numele colegilor şi studenţilor noştri şi al întregii universităţi, vrem să mulţumim sincer în primul rând Institutului de Initiative Globale al KSU, pentru sponsorizarea Anului României, Ambasadei României din Washington DC, domnului Darius Gazinschi, consul onorific al României în Atlanta, Institutului Cultural Român din New York şi comunităţii româneşti din zona Atlantei, care ne-au acordat tot sprijinul ca organizarea acestui eveniment să fie la înălţime.
Ana-Maria Croicu: Am fost profund impresionată de spiritul mobilizator al românilor ce locuiesc în zona Metro Atlanta, care ne-au sprijinit în acţiunea noastră şi multe dintre elementele de logistică ale acestui eveniment au fost rezolvate datorită faptului că românii au reuşit să dea „mână cu mână” şi să arate „Că-n aste mâni mai curge un sânge de român”. Mulţumirile noastre se îndreaptă acum spre toţi cei ce au fost prezenţi şi şi-au adus aportul, într-o formă sau alta, la reuşita acestui eveniment: membrii ansamblurilor de dansuri populare „Transilvania”, „Moştenitorii”, „Căluşarii”, „Tradiţii românesti”, preotul paroh Chesarie Bertea de la Biserica Ortodoxă „Sfinţii Constantin şi Elena” din Lilburn, Georgia, domnul Valentin Şerban (pentru tradiţionalele şi gustoasele mâncăruri româneşti), solistei de muzică populară Mariana Bălan, doamnei Daniela Silivas-Harper, campioană olimpică la gimnastică, tinerei gimnaste Denisa Gligor-Silion, doamnei Geta Stănescu (pentru decorurile minunate), româncelor săritoare care au donat tăvi întregi de prăjituri românesti „de casă”. Împreună, am demonstrat că naţia română nu se dezminte şi că românul „la nevoie se cunoaşte”!
Mara Circiu: Dragă Darina şi Ana-Maria, vă mulţumim pentru acest frumos eveniment şi ne mândrim cu voi. Împreună, am adus o părticică din România în atenţia celor în mijlocul cărora trăim, şi am reuşit din nou să punem România nu doar pe harta, ci şi în inimă şi suflet!
(Un material de Mara Circiu, Phoenix Mission)
