În august 2009 am organizat la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti o expoziţie fotografică cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la eliberarea Budapestei (şi a Ungariei) de către Armata Română. Între timp mi-am amintit că nu am pus pe internet panourile de la această expoziţie şi că mi-au mai şi rămas câteva imagini nefolosite cu militari români din timpul campaniei împotriva bolşevicilor maghiari din anul 1919. Cine mai ştie că în acest an militarii români defilau prin centrul oraşului Bekescsaba din Ungaria?
Românii în sprijinul maghiarilor
Academicianul Florin Constantiniu a prezentat momentul eliberarii Budapestei de către Armata Romaniei drept in urma cu 90 de ani ca fiind unul din momentele in care poporul roman si-a indeplinit “functia europeana”. Cu prilejul lansarii expozitiei fotografice “4 august 1919 – Armata Romana elibereaza Budapesta” organizata de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, istoricul Florin Constantiniu a subliniat “Am facut un mare serviciu Europei, prevenind instalarea unui avanpost al imperialismului sovietic”.
Potrivit lui Florin Constantiniu, ofensiva armatei impotriva Ungariei bolsevice a prevenit un pericol iminent indreptat asupra Romaniei – un posibil atac concentrat din partea fortelor ungare impreuna cu Rusia si Ucraina bolsevica impotriva tarii noastre, demers care ar fi materializat un plan intocmit relativ minutios de unul dintre fruntasii miscarii comuniste – Cristian Rakovski – si prezentat la inceputul lui 1919 lui Lenin. Prevenirea instaurarii unui “bastion” comunist in mijlocul Europei a constituit o preocupare si pentru Marile Puteri. Astfel, Winston Churcill cerea oficial la 24 martie 1919 sprijin in armament si echipament militar pentru ca armata romana sa intervina in eradicarea regimului bolsevic din Ungaria.
Constantiniu a mentionat si campania de presa dusa de lobby-ul iredentist care tinea cu tot dinadinsul sa prezinte armata romana ca pe o adunatura de “salbatici” pusi pe jaf, lucru dezmintit de cei mai multi dintre strainii aflati la Budapesta. In plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autoritatilor militare romane pentru aprovizionarea populatiei budapestane. Istoricul a deplans in context faptul ca tot mai putini romani stiu ce s-a intamplat la 4 august 1919, acuzand de acest lucru “ofensiva sustinuta de spalare a creierelor” si a “lichidarii constiintei si valorilor nationale”.
Armata Romana la Budapesta
Academicianul Florin Constantiniu a prezentat momentul eliberarii Budapestei de catre Armata Romaniei drept in urma cu 90 de ani ca fiind unul din momentele in care poporul roman si-a indeplinit “functia europeana”. Cu prilejul lansarii expozitiei fotografice “4 august 1919 – Armata Romana elibereaza Budapesta” organizata de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, istoricul Florin Constantiniu a subliniat “Am facut un mare serviciu Europei, prevenind instalarea unui avanpost al imperialismului sovietic”. Expozitia poate fi vizitata pana la sfarsitul acestei saptamani. Potrivit lui Florin Constantiniu, ofensiva armatei impotriva Ungariei bolsevice a prevenit un pericol iminent indreptat asupra Romaniei – un posibil atac concentrat din partea fortelor ungare impreuna cu Rusia si Ucraina bolsevica impotriva tarii noastre, demers care ar fi materializat un plan intocmit relativ minutios de unul dintre fruntasii miscarii comuniste – Cristian Rakovski – si prezentat la inceputul lui 1919 lui Lenin. Prevenirea instaurarii unui “bastion” comunist in mijlocul Europei a constituit o preocupare si pentru Marile Puteri. Astfel, Winston Churcill cerea oficial la 24 martie 1919 sprijin in armament si echipament militar pentru ca armata romana sa intervina in eradicarea regimului bolsevic din Ungaria. Constantiniu a mentionat si campania de presa dusa de lobby-ul iredentist care tinea cu tot dinadinsul sa prezinte armata romana ca pe o adunatura de “salbatici” pusi pe jaf, lucru dezmintit de cei mai multi dintre strainii aflati la Budapesta. In plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autoritatilor militare romane pentru aprovizionarea populatiei budapestane. Istoricul a deplans in context faptul ca tot mai putini romani stiu ce s-a intamplat la 4 august 1919, acuzand de acest lucru “ofensiva sustinuta de spalare a creierelor” si a “lichidarii constiintei si valorilor nationale”.
