Acum la început de primăvară marile oraşe din România arată ca după război. La o primă vedere ai putea avea impresia că traieşti în perioada interbelică… Dar numai după câteva secunde realizezi cu stupoare că eşti un biet român care se luptă pentru supravieţuire în anul de graţie 2004 şi nici pe departe în perioada dintre cele două războaie. Luat de la un cap la altul, Bucureştiul, capitala ţării noastre, este o imensă groapă de gunoi. Locuitorii i-au sintetizat toate “bubele” într-o altă denumire: “cartierul celor trei T”: ţânţari, ţărani şi ţigani (ordinea nu contează). Nu se face referire la ţăranii de la ţară, ci la acei ţărani cu epiderma prea groasă care îşi aruncă gunoiul la uşa vecinului şi nu la pubelă! Se face referire la acei oameni care au transformat spaţiile verzi în care ar trebui să se joace copiii în reale platforme de gunoi, şi la acei oameni care duc lipsă cu desăvârşire de bun simţ şi strică tot ce alţii au construit cu trudă ani de zile! Autostrăzile principale ale capitalei sunt brăzdate de adevărate cratere, gunoaiele zac tot în plin centru şi fac publicitate gratuită ţării. Nu este o bună carte de vizită pentru români, dar nici un basm de adormit copiii şi nici o pură întâmplare! Cum mai marii edili ai oraşului se codesc în a-şi pune în aplicare promisiunile făcute în prag de alegeri, se pare că ne vom confrunta din ce în ce mai des cu mizeria. Mizerie şi la propriu şi la figurat!
