După campania militară din Cilicia (care a reprezentat un dezastru răsunător în istoria Ordinului Cavalerior teutoni), Hermann von Salza este desemnat noul Mare Maestru al OrdinuluI. Hermann a fost convocat de Andrey, regele Ungariei, pentru rezolvarea unei situaţii delicate ce depăşea, din câte se pare, puterile Ungariei. Frontierele acesteia erau ameninţate de incursiunile cumanilor, “păgânilor” şi ale “barbarilor” (denumiri pe care regele ungur le găsea potrivite pentru a descrie valahii). Cu 800 de ani în urmă au fost aduşi în Ţara Bârsei cavalerii teutoni cu drept de construire de cetate doar din pământ şi buşteni. Dreptul de construire din piatră l-au primit doar cu doi ani înainte de expulzarea lor.
Incă de la debutul relaţiilor ungaro-teutonice,din anul 1211, regele Andrey s-a dovedit a fi foarte îngăduitor, acordând cavalerilor imunitate fiscală şi stăpânirea zonelor cucerite. Regiunea Siebenburgen, numită şi “a celor şapte fortăreţe”, era încă una slab dezvoltată, motiv pentru care, teutonii, luând-o în posesie, au început să ridice fortăreţe şi palisade.
Problemele în interdependenţa ungaro-teutonică, au început să apară atunci când teutonii nu au mai ţinut cont de linia defensivă, transformând o campanie de eliberare a unor pseudo-teritorii ungare, într-o campanie de cucerire de noi teritorii în numele Ordinului Teutonic. Acesta este momentul în care Andrey, sub presiunea nobilimii hune, decide expulzarea din Transilvania a cavalerilor teutoni,în anul 1225.
Feldioara, localitate situatã la aproximativ 20 de kilometri de Brasov, este una dintre cele mai interesante cetãti medievale din România si ar fi putut avea faima orasului de la poalele Tâmpei. Cetatea Feldioara a fost ridicatã de cavalerii teutoni în perioada 1211-1225.
Se numea la început cetatea Merienburg si a fost refãcutã ultima datã si transformatã în cetate tãrãneascã în anul 1475. Din vechea cetate tãrãneascã nu se zãresc astãzi decât niste ruine.
Cetatea, care are un aspect medieval târziu, caracteristic secolelor XIV-XV, mai pãstreazã încã douã turnuri aflate în ruinã, legate de ziduri de apãrare. Desi în perioada ei de glorie cetatea avea puternice ziduri de piatrã si cãrãmidã, în unele locuri întãritura ajungând pânã la doi metri, din ea s-au mai pãstrat doar turnul de nord-vest, aproape întreg, fântâna din mijloc, astãzi astupată, temelia de piatrã a capelei, precum şi o bunã parte din pivniţã.
Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Krak des Chevaliers și Ascalon.
Zidul de piatra in partea de nord-vest, s-a dovedit a fi total diferit din punctul de vedere al tehnicii de constructie de restul fortificatiei de la Feldioara. Baza lui este alcatuita din bolovani mari de piatra, deasupra carora au fost asezati alti bolovani, legati cu un mortar de calitate bună.
Turnurile si curtinele au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă dupa plecarea teutonilor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.. Cetatea nu este importantã doar pentru cavalerii teutoni si pentru sasii ce au urmat, ci si pentru istoria românilor. . Pânã la cutremurul din 1838 s-au folosit depozitele de cereale existente în cetate, care ulterior au fost pãrãsite. Paznicul cetãtii si-a pãrãsit si el locuinta, iar cetatea a fost abandonatã.Azi ruinele sunt rar vizitate.
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Cetatea+cavalerilor+teutoni.html
ww.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Feldioara_r.htm
http://worldtrip.bloguez.com/worldtrip/1057329/Feldioara
http://www.frontpress.ro/?p=1358
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Cetatea+cavalerilor+teutoni.html
