Sir John Ure, scriitor şi fost ambasador britanic, povesteşte cum, după o călătorie de o lună împreună cu soţia sa prin România, a simţit că, deşi geografic s-a aflat într-o singură ţară, de fapt a traversat trei lumi foarte diferite din punct de vedere emoţional şi istoric – regiunea cu iz ‘romantic’ a Transilvaniei, Carpaţii Orientali şi zona învecinată a Moldovei, notează în ediţia sa de luni cotidianul britanic The Daily Telegraph. Prima dintre aceste lumi este una de fantezie gotică, fiind reprezentată de Castelul Bran al lui Vlad Ţepeş – mai cunoscut însă sub numele de ‘Contele Dracula’. Aceasta este o lume în care Ludwig al II-lea – ‘regele nebun’ al Bavariei la mijlocul secolului al 19-lea – şi Wagner s-ar fi simţit ca acasă, afirmă Sir John Ure, fost ambasador al Marii Britanii în Cuba, Brazilia şi Suedia. Cea de-a doua lume înfăţişată de scriitorul britanic este una mai naturală – cea a satelor săseşti şi a unei agriculturi ţărăneşti simple. Aceasta este lumea iubită de Prinţul Charles, care a cumpărat un conac în regiune. Nu mai este lumea lui Wagner, ci mai degrabă cea din ‘The Sound of Music’. Cea de-a treia dintre ‘lumile’ vizitate de Sir John Ure este o lume fantomă a fostei Românii a lui Nicolae Ceauşescu şi a epocii comuniste. Multe lucruri au fost făcute în ultimele două decenii pentru a se îndepărta urmele urâte ale acestui capitol nefericit din istoria Transilvaniei. Hotelurile au suferit transformări importante – nu mai arată ca şi când s-ar afla în aşteptarea delegaţiilor de partid, ci sunt însufleţite de tinerii care dansează la petrecerile de nuntă. Însă, afirmă scriitorul, dopurile de la căzile de baie continuă să nu existe, iar scaunele de toaletă încă par să fie nesigure; bancomatele încă tind să fie nefuncţionale şi uneori, afirmă el, eşti tentat să întrebi câte o recepţioneră dacă i s-au returnat cumva banii de la o şcoală de farmec. Obiceiurile vechi dispar greu: şoferului încă i se mai pare sigur să facă plinul maşinii dintr-o staţie de benzină situată într-o zonă urbană decât de la o pompă de benzină de pe marginea drumului, iar peste tot oamenii încă fumează ca nişte ‘turci’. Sir John Ure, împreună cu soţia sa, şi-a început călătoria prin România de pe aeroportul din Bucureşti, unde au închiriat o maşină cu şofer, şi au petrecut prima noapte la Sinaia, oraş şi mănăstire numite după Muntele Sinai de către un pelerin din Evul Mediu. A doua zi au vizitat Castelul Peleş, o creaţie de basm construită ca reşedinţă de vară a Regelui Carol I la sfârşitul secolului al 19-lea, apoi Castelul Bran, presupusul lăcaş al domnitorului Vlad Tepeş. Apoi au ajuns la Braşov, unde au vizitat două biserici: Biserica Neagră, care găzduieşte una dintre cele mai mari şi mai sofisticate orgi din Europa, şi Biserica Sf. Nicolae, unde un profesor în vârstă i-a dus la o bibilotecă aflată în interiorul sălaşului de cult, care conţine o colecţie remarcabilă de cărţi şi manuscrise de la începutul creştinătăţii. Într-o altă zi au vizitat Sighişoara, cetate medievală declarată în 1999 monument protejat UNESCO şi unde lumea ororilor gotice nu a dispărut însă. Astfel, el povesteşte cum soţia sa a fost abordată de un grup de ţigănci, una dintre ele încercând să-i smulgă camera de luat vederi şi s-o împingă într-un şanţ, în timp ce o alta a ameninţat-o cu o coasă. Ea a reuşit să scape cu julituri şi oarecum deziluzionată. Sibiul, următorul obiectiv al lui Sir John Ure însoţit de soţia sa, a fost declarat capitală europeană a culturii în 2007. Labirintul său de pieţe medievale, biserici, poduri şi străzi înguste justifică premiul atribuit, notează scriitorul britanic. În Sibiel, cei doi au vizitat un muzeu de icoane pictate pe sticlă; în pofida vechimii lor, multe dintre ele erau ca nişte opere de Picasso în modernitatea lor, însă toate au reuşit să transmită respect pentru subiectele lor sacre. De la Sibiu la Bucovina, regiune faimoasă pentru mănăstirile ei pictate, a fost un drum lung de circa 300 de km care trece prin Carpaţii Orientali, Cheile Bicazului şi pe lângă Lacul Roşu. Acesta este peisajul pe care vizitatorii cei mai romantici ai Transilvaniei au sperat să îl întâlnească: păduri dese de pini în pante abrupte de pe marginea drumului sunt încă locuite de haite de lupi şi urşi bruni, afirmă Sir John Ure. Însă mănăstirile – Voroneţ, numită Capela Sixtină a Bisericii Ortodoxe, şi Moldoviţa – au meritat fiecare din cei 300 de kilometri, notează în încheiere fostul ambasador britanic.
