Situat în inima Ardealului, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni (Masivul Trascăului), pe cursul mijlociu al râului Mureş, municipiul Alba Iulia poartă în mod simbolic titlul de Capitală de Suflet a Neamului Românesc. Acest statut i-a fost confirmat la 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, ceremonia oficială de încoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca regi ai tuturor românilor din provincile istorice unite. Statul român a acordat Alba Iuliei în mod oficial prin Hotărârea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 titlul de Cetate-Simbol A Marii Uniri a Românilor.
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele său prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.dC.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.dC.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului – La vii, Platoul romanilor, Castrul Roman, Teleac – au fost scoase la iveală obiecte din epoca fierului şi epoca bronzului (1700-1000 î.dC.).
Istoria Cetăţii Apulum începe cu 2000 de ani în urmă, înainte de cucerirea romană, când în apropierea actualului oraş exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menţionat pe hărţile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul s-a numit Apulum, iar fortificaţia dacică pre-existentă a fost extinsă prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionată aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate în “Traseul celor trei fortificaţii” din cartierul Cetate.
În Evul Mediu oraşul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administraţiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei. Denumirea latină a oraşului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă). În Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia îşi doarme somnul de veacuri Principele Iancu de Hunedoara.
Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor românilor. Numele oraşului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvarşită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (Lupa Capitolina), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.
Recent, cetatea Alba Iulia a fost desemnată ca una dintre cele 7 Minuni ale României, în urma unei campanii mass-media desfăşurată în 2007. La 29 mai 2009, Alba Iulia a intrat în Guiness Book, prin evenimentul denumit “marea îmbrăţişare” a fortificaţiei Vauban, la care au participat 9.758 de oameni, printre care şi preşedintele României Traian Băsescu, acesta fiind înregistrat oficial cu numele şi datele de contact pe listele transmise spre Guiness Book.
Începând din vara anului 2007, Alba Iulia are o gardă călare a cetaţii medievale. După multe căutări şi negocieri, Primăria Municipiului Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze câţiva cai, pentru înzestrarea unei mici armate simbolice. Încercind să readucă în cetatea istorică aerul epocii din care datează zidurile Cetăţii Alba Iulia, administraţia locală s-a zbătut pentru a forma şi înzestra această mică unitate de gardă. Investitorii privaţi care administrează zonele istorice au reuşit, alături de primărie, să creeze un peisaj şi un spectacol unic la Alba Iulia – Traseul Celor Trei Fortificaţii. S-au deschis un pub, o cramă şi un restaurant în interiorul zidurilor cetăţii Vauban. Vechiul Palat Princiar găzduieşte Muzeul de Istorie. În imediata vecinătate se află Sala Unirii care găzduieşte documente legate de evenimentele de la 1 Decembrie 1918.
Pe Platoul Romanilor se află biserica de lemn în care a intrat Mihai Viteazul şi statuia ecvestră a domnitorului. Deasupra porţii a III-a a cetăţii este celula în care au fost închişi Horea, Cloşca si Crişan, iar în apropiere, obeliscul dedicat acestora şi monumentul de la Dealul Furcilor, ridicat pe locul în care au fost sacrificaţi aceşti eroi ai neamului românesc.
Între poarta a III-a şi a IV-a a cetăţii, se află Catedrala Romano- Catolică, monument în stil gotic ce datează de la 1234 şi în care este înmormântat Iancu de Hunedoara. Pe Platoul Romanilor se află Catedrala Reîntregirii Neamului, în care au fost încoronaţi primii regi ai României, Palatul Apor şi Biblioteca Batthyaneum. Biblioteca Batthyaneum, înfiinţată de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalată într-o clădire ce aparţinea unei mănăstiri. În fondul bibliotecii se află peste 50.000 de cărţi, 19.000 documente şi 1665 de manuscrise rare, printre care o parte din vestitul Codex Aureus, scris cu aur pe pergament, în secolul al VIII-lea şi 609 incunabule dintre care menţionez Hervidum epistolarum (tipărit la Milano în 1494) şi Cosmografia lui Ptolemeu (tipărită 1482). În clădirea bibliotecii Batthyaneum a fost instalat primul observator astronomic modern din România, în anul 1779 înzestrat cu cele mai performante aparate din acea epocă.
Obiectiv turistic unic în Europa, “Traseul celor trei fortificaţii” oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii de istorie, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI-XVII) si Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec.XVIII). Garda patrulează zilnic prin cetate în sunet de potcoave. Scopul în care a fost creată mica armată este în primul rând unul istoric şi turistic.
Informaţii suplimentare despre Traseul Celor Trei Fortificaţii sunt disponibile pe site-ul primăriei Alba Iulia la adresa: http://www.apulum.ro/ro/traseu0.htm
