COLOANA INFINITULUI

0
5
Horga4

Horga4Cum făcuşi
Brâncuşi
Că, Hobiţei cea natală
Dăduşi faimă mondială?

Când cioplişi
Coloana ta
Gândişi cumva
Să-nveşniceşti
Clepsidre mândre
Suprapuse
Prin care
Timpul se scurse
Din cer, în pământ
Sau poate, să-nalţe
Al omului, gând
Spre infinit
În univers?…
Al meu vers
Asta
Te-ntreabă acuşi
Constantin Brancuşi…
Oricum
Ce gândişi- izbutişi
Artă făcuşi!

SÂMBURELE

Culcaţi în fân
Ne înfruptam
Din pepeni dulci…
Sirop-un gram,
Sări atunci
Pe al tău sân
Şi-un sâmbur rău
(Ce derbedeu!)
Alunecă în decolteu…
Priveam,gelos
Cum, păcătos,
Călătorea, mai jos,
Mai jos…
Stai! nu-i permis
În spaţiul-interzis
Bermude…zis
Cu buze ude
Să-l prind-am vrut
Nu s-a putut
Că tu, atunci
Cu buze dulci
Nu mai lăsat
M-ai sărutat…
Cum s-a brodit
Că sâmburele a -ncolţit?!…
Un pepene a rotunjit
Pântecul tău-păcat!
Mă-ntreb mereu
Tot eu
Sunt oare, vinovat?…