După criza de civilizație și cea de valoare, fotbalul românesc este lovit și de criza economică. Construită pe tunuri financiare facile și pe afaceri imobiliare inconsistente, Liga I e pe punctul de a se prăbuși ca un castel de cărți de poker, sportul favorit al conducătorilor de cluburi și al jucătorilor. Deși se visează dominând Europa, șefii de cluburi nu au fost în stare în acest an să cumuleze decât un buget reprezentând un sfert din banii puși în joc de președintele lui Real Madrid, Florentino Perez, în încercarea sa de a pune capăt dominației Barcelonei în fotbalul mondial.
Liga lui MiticĂ, tot mai mititicĂ
Criza financiară i-a prins pe conducătorii din fotbalul românesc în plină bombatică televizată. Șmecherisme de talk-show aranjat și săgeți către „adversarii de moarte”, o luptă „care pe care” îl „face din vorbe”, pretext de-un șpriț de împăcare la un restaurant select, după ce microbiștii se vor fi dus la culcare cu „unicile” lor iubiri cu tot.
Visurile de mărire s-au frânt instant. Practic, criza financiară a prins cluburile din prima ligă – nu mai vorbim de cele din eșaloanele inferioare – în totală dependență de capriciile conducătorilor. „CFR Cluj nu e un business, e jucăria mea”, a declarat recent Paszkany Arpad, promotorul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din fotbalul românesc în ultimul deceniu. Dincolo de doza de orgoliu, declarația lui Paszkany poate sta etichetă pe toate cluburile din Liga 1. Fără o bază solidă de suporteri cointeresați de succesul sportiv, dar și de sănătatea financiară a clubului la care țin, fără viziune de marketing și de marchandising, fără buni administratori și fără un plan de business coerent și adaptat cu ambițiile repetate obsesiv în fața camerelor de luat vederi, echipele stau la cheremul afacerilor finanțatorilor – care merg tot mai prost în ultimii doi ani – și în flerul de negociator președintelui Ligii Profesioniste, Mitică Dragomir, care a profitat din plin de bătălia pentru rating a televiziunilor. Cum însă și piața media, și cea de publicitate sunt puternic afectate de contracția economică, până și veniturile din drepturile TV stau sub semnul întrebării.
Bugetul Ligii 1, un sfert din cel al Realului
106 milioane de euro ar fi bugetul global al Ligii I pentru actualul sezon, cu 5 milioane de euro mai puţin faţă de suma aferentă campionatului trecut, conform estimărilor realizate de redactorii revistei „Capital”.
Chiar dacă suma nu e radical mai mică decât cea din sezonul trecut – și el unul de criză pentru destule echipe – sunt situații în care scăderile de buget sunt strigătoare la cer. CFR Cluj a coborât de la 20 de milioane de euro la 12, Steaua de la 14 la 9, Rapid de la 15 la 6, iar Dinamo de la 12 la 8. Dacă „granzii” au tăiat serios, grupările mici au ridicat ușor ștacheta, cu 1-2 milioane de euro în plus, în special în rândul trupelor cu pretenții europene precum Unirea Urziceni sau FC Vaslui. Situația din bugete se reflectă într-un fel și în clasament, acolo unde lupta e mai deschisă ca oricând.
Vedetele cu salarii mari, forŢate sĂ plece
Cum arată însă Liga 1 după tăierile drastice de buget ale „granzilor”? Întâi de toate, fără mari vedete. Plecările lui Rădoi , Perreira sau Fabbiani nu au fost compensate de achiziții pe măsură. Doar CFR a încercat ceva, prin aducerea lui Yssouf Kone, dar atacantul de culoare este pe punctul de a fi transferat. Paszkany dă vina pe indonlența și pe eficacitatea redusă a jucătorului transferat din Norvegia, de la Rosenborg, dar adevăratul motiv l-ar putea reprezenta salariul jucătorului. De altfel, peste tot în Liga 1 a început o adevărată vânătoare de jucători cu salarii mari. Tot la CFR, într-o situație delicată se găsește Sixto Peralta, jucătorul argentinian cu salariu anual de peste 350.000 de euro, de care ardelenii se roagă să scape într-un fel sau altul. Nici în București lucrurile nu stau diferit. Steaua s-a dispensat deja de Dorin Goian, Ionuț Rada și Sorin Ghionea, și ei cu salarii consistente, Dayro Moreno va pleca și el, cel mai probabil înapoi în Columbia, iar Cesinha de la Rapid e transferabil și el. Și Dinamo a renunțat la colaborarea cu Gabi Tamaș, care a plecat să joace în Anglia.
Și la Universitatea Craiova, jucătorii cu salarii mari sunt luaţi în vizor. Preşedintele Adrian Mititelu a precizat că Florin Şoavă s-ar putea despărţi de Universitatea, în cazul în care nu va accepta scăderea veniturilor. „Problema lui este salariul foarte mare pe care îl are. Dacă va accepta diminuarea, poate rămâne la echipă. Nu vrem să ne despărţim de el, dar nu-i mai pot plăti salariul pe care îl are”, a afirmat Mititelu.
Fotbal cu cureaua strânsĂ
Nu doar salariile vedetelor sunt luate la purecat, ci și bugetele totale de salarii. La Steaua, faţă de anul trecut, când salariile însumau 600.000 de euro lunar, în această iarnă fondul a fost scăzut până la 450.000 de euro. Becali a anunţat că, până la vară, lefurile jucătorilor stelişti nu-l vor costa mai mult de 350.000 de euro pe lună.
Cluburile au redus şi alte cheltuieli. De exemplu, au fost desfiinţate şase grupe de jucători din cadrul Academiei de Fotbal Steaua Bucureşti, în vreme ce CFR Cluj a renunțat la a doua sa echipă, care activa în a treia ligă și care roda un număr mare de jucători de perspectivă. Aceștia din urmă – cei mai valoroși – au fost împrumutați unor echipe mai modeste din prima divizie, precum Poli Iași sau Inter Pitești.
Un an greu
Campioana României, Unirea Urziceni, a plecat în sezonul 2009/2010 cu un buget de 9 milioane de euro. După cele 8 puncte câştigate în Liga Campionilor, echipa patronată de Dumitru Bucşaru şi-a adăugat la buget alte aproximativ 14 milioane de euro. Mari transferuri la clubul din Urziceni nu s-au efectuat, singurul nou-venit fiind antrenorul israelian Ronny Levy, care l-a înlocuit pe Dan Petrescu. În schimb, atacantul Cristian Dănălache a părăsit echipa pentru clubul Al-Ettifaq. De remarcat că Unirea Urziceni a acoperit deja bugetul, fiind pe profit chiar cu 2,7 milioane de euro, după participarea în Liga Campionilor.
Rapid, una dintre principalele pretendente la titlu, trece, potrivit declaraţiilor patronului George Copos, prin „clipe critice”. Giuleştenii sunt pe cale să „amaneteze” baza ProRapid din Bucureştii Noi pentru a căpăta un împrumut de minimum 6 milioane de euro, scrie revista „Capital”. Aceşti bani sunt necesari pentru stingerea unor datorii, dar şi pentru menţinerea licenţei de club profesionist.
Finanţatorul FC Timişoara, Marian Iancu, spune, la rândul său, că din punct de vedere financiar 2010 va fi mai greu decât 2009. „Anul trecut a fost cel mai bun din istoria noastră. Anul acesta, sursele sigure de fonduri, cele legate de performanţa echipei, nu mai sunt chiar aşa de sigure. De aceea, va trebui să reuşim restrângerea cheltuielilor”, explică el.
CâŞtigĂtorul ia totul
Doar locul 1 mai contează acum, în criză, în prima ligă, pentru că el duce – încă – direct în grupele Ligii Campionilor, lucru care asigură o rețetă financiară egală cu bugetul unui club cu pretenții. În rest, orice altă clasare înseamnă minus financiar pentru niște finanțatori puternic loviți de criză și abandonați de sponsorii și așa puțini care mai riscau pe asocierea cu scandalurile din fotbalul autohton.
