Marea stimulare
Inca de la inceputul pandemiei, guvernul federal american, in acord cu congresul, au aprobat o serie de pachete de ajutor financiar care sa suplimenteze toate resursele locale, de la majorarea ajutorului de somaj pana la imprumuturi nerambursabile pentru afacerile mici si mijlocii. Ideea a fost de la inceput ca federalii sa sustina masa de someri, saracii fara venit, famiiile cu nevoi si sa pastreze economia cat de cat in stare de plutire. Pentru ca e vorba de trilioane de dolarei (cate zerouri?) bineinteles ca au fost abuzuri de putere, acte de coruptie, falsuri, furtisaguri si incompetenta (ca in cazul puscariasilor din California care au incasat milioane in ajutor financiar federal). Dar pachetele de ajutor federal au contat pentru majoritatea populatiei si s-au dovedit a fi un motiv pentru care, una peste alta, economia americana nu s-a prabusit, ci a pierdut, paradoxal, mai putin de o patrime intr-un intreg an financiar, in mijloc de pandemie si cu populatia (muncitoare) inchisa in casa.
Apoi au venit alegerile, presedintele Joe Biden a fost instaurat la Casa Alba si mult trambitatul nou pachet de ajutor financiar, medical si de stimulare a economiei va inunda populatia nevoiasa si afaceristii la limita supravieturii si va rezolva problemele de vaccinare in masa si asa mai departe. Doua trilioane de verzisori (bugetul unei tari mici) vor fi aprobate unilateral de catre politicienii partidului democrat american (fragila majoritate parlamentara). De ce unilateral? Pentru ca republicanii din opozitie, unii inca sub mirajul fostului presedinte portocaliu, sunt indiferenti la starea natiunii si bunastarea poporului. Drept pentru care ar trebui desfintati definitiv. Sau cel putin asa lasa sa se inteleaga mass media americane, instrumentele de propaganda ale stangii.
Cand republicanii si unii analisti politici apuca sa opineze pe undeva, cetateanul credul ar putea sa afle si de unde vine incapatanarea republicana. Pentru ca e vorba in primul rand de pandemie, doar 1% va fi alocat pentru vaccine si vaccinare. Peste opt sute de miliarde vor ajuta poporul nevoias si afacerile lor. Apoi urmeaza, in aritmetica democrata, partea in care isi platesc datoriile politice prin care au castigat alegerile. Multi bani (din taxele noastre ale tuturor) vor fi alocate sa inchida gaurile din bugetul unor state, judete sau municipalitati care plutesc in ape tulburi. Majoritatea guvernatorilor, consilierilor, primarilor din zonele falimentare sunt…democrati, birocratia de partid locala care si-a facut treaba in Noiembrie. Asta inseamna ca un contribuabil care plateste taxe in statul Tennessee plateste si pentru incompetenta primariei din Los Angeles. Absolut si total democratic. Pentru ca sindicatele din invatamant nu se inghesuie sa lase profesorii si invatatorii sa deschida scolile, inca o suta treizeci de miliarde sunt alocate pentru educatie. Totul pentru copiii nostri. Numai ca mai sunt saizeci de miliarde care nu au fost cheltuite din pachetele financiare ale anului trecut, iar dintre banii alocati pentru scoli si universitati acum, majoritatea fondurilor vor fi eliberate incepand cu…anul viitor. Deci n-au nimic de-a face cu deschiderea scolilor si aplanarea efectelor pandemiei. Ci cu o plata in avans pentru eterna solidaritate politica si ideologica a educatorilor, cei mai mari simpatizanti si sustinatori ai democratilor. Profesorii la toate nivelurile trebuie sa ramana fericiti si grasi. De fapt, din intreaga mare stimulare, numai aproape o treime va fi consumata in anul in curs.
Asa ca ceea ce pentru unii inseamna ajutor financiar necesar, pentru altii simnifica plata datoriilor politice folosind buzunarele impozatilor. Curat murdar unchiule Joe!