Elena Armenescu, medic şi scriitoare, este pasionată de istorie, de cultură şi de artă. Licenţiată în 1972 a Facultăţii de medicină din Timişoara, aceasta este autoarea volumelor “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, ‘Exodul uitării”, “Dictatura iubirii”, “Strigăt spre lumină”, “Memoria statuilor”, „Iubirea împărătească”. Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea faţă de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viaţa, cu durerile şi bucuriile ei, cu înfrângerile şi victoriile, dar şi cu succesele ei. “E darul măriei Tale!”
– Cum este să fii medic şi scriitor în acelaşi timp?
– Cred că cele două îndeletniciri se completează armonios. Îndemnurile pe care le-am primit au fost legate şi de acest privilegiu al meu oferit de profesie, de a fi în contact cu oameni care-şi deschid sufletul ca la o spovedanie. De altfel, în proză, mai mult decât în poezie, unde domină senzaţiile proprii trecute printr-o proiecţie sufletească plină de lirism, am pornit de la multe întâmplări reale, conturând personaje concrete, cu zbuciumul şi trăirile lor.
– Motivul pentru care scrieţi este acela de a aduce vindecare, alinare sufletească şi nu doar fizică?
– Frumoasă întrebare retorică!
În vechime, nu în mod întâmplător, ci pentru că se cunoşteau virtuţile vindecătoare ale muzicii, poezia era rostită incantatoriu. Cuvântul rostit incantatoriu, ca şi muzica, făptuieşte unirea (comunicarea) între oameni şi a omului cu Dumnezeu. Vocea celui care le rosteşte, prin muzicalitatea ei sporeşte intensitatea mesajului. Prin urmare, să privim poezia şi ca pe un remediu. Dintre toate formele de poezie, consider că poezia imnică, religioasă este cea mai indicată în acest sens.
– Citaţi-ne o strofă dintr-o astfel de poezie a dumneavoastră:
“Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis
Spre înţelesuri profunde, o nouă cale
Şi accesul meu de graţie, spre necuprins
Este cadoul fabulos, e darul măriei Tale!”
(Călător în timp şi spaţiu)
A scrie sub impulsul talentului
– Există în prezent, nume tinere în medicină care se ocupă şi de scris ? Dacă da, v-am ruga să numiţi câteva.
– Da, cu siguranţă! În Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, care este membră a UMEM (Unione Mondial dEcrivaines Medicine – Uniunea Mondială a Scriitorilor Medici), există un grup de tineri medici, care se întâlnesc sub coordonarea preşedintelui acestei societăţi, scriitorul şi taducătorul C.D. Zeletin. În cadrul întâlnirilor, au loc discuţii vii privind calitatea artistică, dat fiind că multe din câte se scriu acum sub impulsul talentului, adică dicteul subconştientului, neglijează măiestria artistică, stilistică, iar maestrul este foarte exigent în acest sens. Citez câteva nume ale celor care s-au remarcat şi de la care se aşteaptă mult: Mircea Ciuhuţa, Teodor Voiosu, Anca Popescu, Iulia Moldoveanu, Smaranda Gliga, ş.a, ale căror scrieri sunt publicate în pagina de literatură a revistei Viaţa medicală sau Clipa cea repede. Recent, a mai apărut o publicaţie a medicilor, intitulată Fântâna din Co, care găzduieşte preponderent scrierile acestor tineri talentaţi, care posedă o deosebită cultură umanistică.
– Ce sfat aţi dori să le daţi celor care intenţionează să scrie?
– Cred că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea faţă de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viaţa, cu durerile şi bucuriile ei, cu înfrângerile şi victoriile, cu succesele, să-ţi dea sentimentul de viu şi totodată intim al lucrurilor. Cu alte cuvinte, să reuşească să scrie despre lumea interioară, pe care mulţi fie nu o simt la amplitudinea la care o simt cei sensibili, fie o ignoră, chiar dacă au simţit-o. Scriitorul trebuie să se implice şi social. De multe ori, istoria care ne-a fost făcută cunoscută a fost falsă, dar din scrieri puse cap la cap, se trag concluzii corecte, mai clare despre diverse perioade. Nu degeaba s-a spus că scriitorul este şi un cronicar al timpului său.
“Gânduri de utrenie” şi” Puterea cuvântului”
– Aveţi şi activitate redacţională?
– Fac parte din colectivul de redacţie al revistei literare on-line Cetatea lui Bucur, împreună cu Elisabeta Iosif, care este redactor şef, Cristian Neagu, P.Polidor, ş.a şi al revistei Mileniu (Craiova) alături de Valentin Dascălu, M. Moisa, O. Ghidirmic, O. Lohon, s.a. Revista editată de membrii cenaclului Clepsidre, Mileniu, devine un argument în plus de continuarea întâlnirilor literare, prilej de cunoaştere şi comunicare cu scriitori ca : Eugenia Serafini (Italia), Amita Bosse (India), D.R. Popa (USA), V. Crăciun, Galina Furdui (Moldova), De Guy (Franta), Paul şi Kuzukko Diaconu (Japonia), etc.
– La ce lucraţi în prezent, ce volume aveţi în pregătire?
– Acum definitivez două volume de proză : Gânduri de utrenie şi Puterea cuvântului.
Totodată ordonez nişte poezii scrise mai demult, le mai finisez, uneori le dau sensuri noi, optimizant. Am în vedere publicarea unor scrieri on-line în revista « Cetatea lui Bucur », cât şi în alte publicaţii ca : Oglinda literară, Epoca, Monitorul cultural, Mileniu, etc.
Cărţi ştiinţifice şi volume literare
– Ştiu că aveţi publicate şi cărţi ştiinţifice, dar întrebarea este: câte volume literare aţi publicat până în prezent ?
– Deocamdată şapte, iar volumul Joc tainic este finalizat, se află pe cale de apariţie.
– Aveţi publicate şi lucrări în colaborare ?
– Da! Prin publicatiile ARP ( Asociaţia Română pentru Patrimoniu) fondată de mult regretatul Artur Silvestri şi prin Biblioteca on-line:
Mărturisirea de credinţă literară vol. 2 www.universul-cartilor.com
Cuvinte pentru urmaşi. Modele şi exemple vol. 2 www.biblioteca-online.ro (2007)
Compendiu de literatură pentru elevi www.bibliografiescolara.wordpress.com
Antologia Noul Orfeu.( www.noul-orfeu.com)2008
– Există referinţe critice în periodice sau în volume cu privire la opera dumneavoastră? (monografii, istorii literare, dicţionare) şi dacă răspunsul este afirmativ, menţionaţi autorul sau coordonatorul acestor lucrări.
– Da! Am o listă cu aceste referinţe.
În volume:
– Dicţionarul Medicilor Scriitori şi Publicişti, apărut în anul 2001, ed. Viaţa medicală, reeditat şi în anul 2003.
– Ion Rotaru :”O istorie a literaturii române de la origini până în prezent”, ed. Tempus 2006 ( referiri la autoare la pag 959-960).
– Enciclopedia personalitaţilor din România ediţia a II-a 2007, pag 82
– În volumul Sinergetica, semnat de prof. Univ. A. Mărută, pag.156
În periodice:
– Caietele revistei Viaţa medicală: Ecce medicus, 1995 editura Viaţa medicală românească, “Ferestrele somnului”, semnat A.I. Trifan.
– Revista Luceafarul, 1996 : Poetul ascuns, referitor la vol. “Regatul ascuns”, semnat de Dan Stanca, „Regatul ascuns”, semnat Emil Manu.
– Cuvântul libertăţii (Craiova) 5 iulie 1998, „Regatul ascuns”, semnat Gh. Boaghe.
– Viaţa medicală – arhiva 2000 – Cartea confraţilor – ” Dictatura iubirii”, semnat de dr.Sebastian Nicolau
– Lumini din adâncuri -supliment cultural Economistul, martie 2003 – Dictatura iubirii, semnat Paul Silvestru
-Elena Armenescu şi puterea fascinantă a cuvântului scris, rostit sau gândit – Slova creştină, semnat Cezarina Adamescu
On-line:
– Publicatiile ARP, Intermundus media – 21 martie 2007, O carte pe zi – „Iubirea Împărătească”, semnat Dan Bodea, ş.a
– Ce planuri de viitor aveţi ?
– Să scriu în continuare după inspiraţie, poezie şi proză şi să public ceea ce am scris.
Răspund cu plăcere invitaţiilor la radio sau televiziune când sunt invitată, pentru că am sentimentul că am ce spune oamenilor. Bineînţeles, voi continua şi practica medicală, care asemeni celei teologice, a preoţilor, ne însoţeşte până la ultimele puteri. Harul primit nu se ia înapoi!
Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărţirii de deşertăciune!
– Cum vă petreceţi timpul liber?
– Citesc şi meditez la vremelnicia noastră în această lume, asemeni poetului Omar Khayyam, care mi-a devenit foarte drag, mai ales de când am aflat din biografia sa că a fost născut pe 18 mai anul 1048, adică exact cu nouă sute ani şi trei zile înaintea mea! A fost medic şi astronom, desigur şi filozof, care printre alte rubayate a scris:
“Cel ce creat-a stele şi-ntreaga vastă lume,
Când a creat durerea s-a depăşit pe sine.
Voi, buze ca rubinul şi voi, pleoape fine,
Câte sunteţi acolo sub ţărna fără nume?”
Cercetătorii afirmă că omul este neschimbat în potenţialul lui intelectual, în ultimele şapte- opt milenii. Citind poeţii antici sau pe cei de acum o mie de ani, ca să nu mai vorbim de Cartea Sfântă, le dăm dreptate!
Noi însă, care trăim în această societate modernă, avem nevoie să ne păzim gândurile, să nu lăsăm să vină spre noi larma, zgomotul supărător şi bolnăvicios al lumii, şi totuşi să ne implicăm în relatarea şi rezolvarea unor fenomene. În asta cred că stă de fapt, secretul longevităţii, arta de a trăi! Am rostit acest îndemn şi cu alte prilejuri, mai ales în convorbirile cu pacienţii ( cărora le recomand să nu privească la televizor deloc sau cel mult emisiunile din care au de învăţat ceva ori la cele care le aduc relaxare). Răsfoind prin bibliotecă, am regăsit date privitoare la scriitorii antici şi am fost surprinsă încă o dată de vechimea cugetării, a înţelesului şi soluţia dată, adică refugiul în munca intelectuală. Citez din Titus Livius, celebrul istoric roman, pentru că el este acela de la care a rămas scris:
„Eu din contră, voi căuta o răsplată a acestei munci în faptul că cel puţin atâta timp cât expun cu tot cugetul acele fapte din vechime, îmi voi feri privirea de relele la care a fost martoră generaţia noastră atâţia ani”.
– Cum ne păzim gândurile?
-Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărţirii de deşertăciune!
Răspunsul este simplu: citind poezie, ascultând muzică, ocupându-ne în general, de artă în timpul destinat recreării.
– Ce hobby-uri aveţi?
– Istoria în primul rând, cu tot ce înseamnă ea, inclusiv cultura, arta sacră ori profană, ritualurile, tradiţiile diferitelor popoare, apoi călătoriile cu aceeaşi motivaţie, la care se adaugă plăcerea izvorâtă din admiraţia pentru diversitatea şi frumusetea locurilor pitoreşti create de Marele Arhitect., faţă de care uimirea şi încântarea rămân infinite şi de nerostit de multe ori. Sunt convinsă că în descifrarea tainelor şi tendinţelor naturii spre a o proteja şi a trecutului istoric al întregii omeniri, stă miezul devenirii noaste ca civilizaţie umană.
