În data de 24 noiembrie 2011, centrul ArCub a marcat Ziua Europeană a Concurenţei şi Competivităţii în România. Evenimentul organizat de EUROLINK- House of Europe, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Uniunii Europene, a avut ca scop recompensarea unor personalităţi din Europa şi din România pentru efortul de apropiere a societăţii româneşti de principiile, valorile şi standardele europene. Festivitatea de decernare a premiilor “Personalitatea anului pentru o Românie Europeană” s-a bucurat de prezenţa ASR Principele Radu al României şi a preşedintelui Emil Constantinescu. În cadrul aceleiaşi festivităţi s-au decernat Diplomele de Excelenţă pentru Jurnalism European.
Una dintre Personalităţile Anului 2011 pentru o Românie Europeană este domnul Eugen Lucan, Vicepreşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali, reprezentant al României în Comitetul Economic Social European de la Bruxelles. Eugen Lucan este specialist în economie socială şi preşedinte-fondator al Asociaţiei ANGEL, care dezvoltă programe de asistenţă socială şi intervenţie pentru persoane aflate în situaţii de sănătate sau financiare precare, persoane fără un loc de muncă sau familii fără adăpost.
În luna septembrie a anului curent, Avizul SOC 408 Homelessness, avându-l ca raportor pe Eugen Lucan, a fost votat în plenul secţiunii SOC a Comitetului Economic Social European cu o majoritate covârşitoare (84 de voturi pentru, 4 abţineri şi un vot împotrivă). Raportul precizează că 30 de milioane de cetăţeni ai UE suferă din cauza spaţiului insuficient şi a condiţiilor precare de locuit, care-i expune la un anumit risc de sărăcie şi excluziune socială. Unul din şase europeni afirmă că este dificil să-şi plătească costurile cotidiene ale întreţinerii locuinţei, iar 26% dintre cetăţeni consideră că o locuinţă decentă este prea scumpă în societatea noastră. Avizul a fost postat pe site-ul Asociaţiei ANGEL www.angel.org.ro pentru a da posibilitatea celor interesaţi să adauge amendamente şi comentarii.
Dacă înainte de 1989 motivele politice erau cele care-i determinau pe români să ia calea exilului, după 1990 motivele care stau la baza emigraţiei sunt economice şi sociale. Domnul Eugen Lucan a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări legate de problemele românilor din diaspora, locul şi rolul României în Uniunea Europeană şi în lume.
1. Felicitări pentru activitatea bogată şi diversă pe care o desfăşuraţi şi pentru premiul pe care l-aţi obţinut în luna noiembrie! Vă rog să ne spuneţi cum arată România Europeană şi ce reprezintă pentru cariera dumneavoastră distincţia “Personalităţile Anului pentru o României Europeană”?
Eu sunt un om foarte optimist, eu văd pentru România o poziție centrală în context European: din punct de vedere politic, economic, social, cultural-spiritual, educațional, moral și științific. Ar trebui să luăm în considerare faptul că portofoliul comisarului cu cel mai mare buget european este al domnului DACIAN CIOLOȘ, Comisar al Agriculturii și al Dezvoltării Rurale în UE. Semnificativ și simbolic, cred eu, cele două litere RO care reprezintă abrevierea tării noastre se află postate central (ca silabă) în cuvântul EuROpa. Poziția politică pe care o are România în UE ar trebui să se reflecte în toate domeniile. În 2011 creșterea economică din România a fost dată de rezultatele foarte bune din agricultură. Eu zic să fim optimiști, e un semn că Natura ne susține!
Acest premiu a fost o surpriză și pentru mine. În primul rând nu știam că există această disctincție în Romania și în al doilea rând este o premieră faptul că la categoria “Oficiali ai instituțiilor europene” aceasta a revenit pentru prima dată unui consilier CESE. În 2010 disctincția la această categorie a fost acordată eurodeputatului Petru Luhan din Parlamentul Europei. Faptul că ea a revenit în 2011 unui consilier în Comitetul Economic și Social European reprezintă o confirmare a faptului că societatea civilă din România este bine reprezentată în acest for european și că oferă un nivel de expertiză și poate chiar de influență politică similar celorlalte instituții europene. Eu sunt ferm convins că de fapt toate organizațiile și toți cei care în 2006 și în 2010 au susținut candidatura mea în acest for europen merită fiecare în parte această distincție.
Pentru mine acest premiu este un mare “MULȚUMESC!” oferit tuturor acelora pe care i-am întâlnit în cariera mea profesională și în special celor care m-au susținut și cu care am colaborat. Multumesc unui vechi Prieten care m-a învățat cu aproape 20 de ani în urmă cum să sper, să cred și să acționez pentru a da sens și valoare Vieții.
Aș dori să mulțumesc EuroLink, care a oferit disctincția, precum și societății civile românești pentru această apreciere. Multumesc colegilor de la CRED și CERES (www.economiesociala.net), echipei și tuturor partenerilor Asociației ANGEL, fără ei nu aș fi reușit! Multumesc tuturor celor care mi-au fost alături când am avut cel mai mult nevoie de sprijin: mulțumesc organizațiilor sindicale din România (în special domnilor: Petru Dandea, Sabin Rusu, Dumitru Fornea, Sorin Stan, Minel Ivașcu), mulțumesc CNASR și în special lui Ovidiu Haidu de la FNASR, mulțumesc tuturor! Multumesc instituției prezidențiale și domnului președinte Traian Băsescu, Ministerului Muncii, Reprezentanței României din Bruxelles, Comisiei și Consiliului UE, în special ambasadorilor țărilor membre în COREPER II care au validat numirea mea în CESE. Aș dori să mulțumesc și următoarelor organizații internaționale care m-au susținut în această perioadă: E.N.S.P. cu sediul în Bruxelles, I.S.A. cu sediul în Londra și Asociației Internaționale a Asistenților Sociali din SUA. Multumesc UGIR, în special domnului Ștefan Valrvalfi. Aș dori să mulțumesc tuturor celor care deși m-au ajutat și susținut, nu îi cunosc personal sau au dorit să rămână anonimi.
Mulțumesc tuturor colegilor din CESE! Cred că oricare dintre ei merită acest premiu!
Această distincție arată că la eforturi considerabile puse în slujba celor pentru care activezi, când promovezi idei europene noi, cum ar fi de exemplu “economia socială”, mai devreme sau mai târziu vor apărea și aprecieri. În sinteză, aș defini “rețeta” acestui succes ca o rezultantă sinergică dintre perseverență, optimism, entuziasm, experiență, dăruire față de ce faci sau față de oamenii pentru care lucrezi, parteneriat, inovație și chiar șansă.
2. Aveţi o carte de vizită impresionantă – sunteţi diplomat european, preşedinte –fondator al Asociaţiei ANGEL; membru fondator al asociaţiei ASCENDENT şi faceţi parte din conducerea acesteia şi a Asociaţiei ARHETIP. Care au fost modelele şi reperele dumneavoastră? De ce aţi ales munca în slujba comunităţii?
Îmi plac Oamenii și îmi place să-i ajut. E o provocare să-i ajuți tocmai pe cei care aparent au șanse mai puține în viață. Cred că asta face parte din destinul meu.
Binele, Compasiunea și Justitia Socială ca valori, le-am ales ca repere în activitatea mea. Mă încurajează mesajul lui Dalai Lama care afirmă: “Fii BUN ori de câte ori e posibil. Și e posibil întodeauna.”
Înainte de a fi consilier european, sunt mai întâi asistent social. Sunt unul din promotorii Colegiului Național al Asistenților Sociali din România – www.cnasr.ro a standardului profesiei de asistent social și a liberei practici, ca formă de exercitare a profesiei în sistem liberal în România. Sunt adeptul teoriei potrivit cpreia cei mai buni experți, consultanți sau traineri în asistență socială sau în programele de promovare a bunăstării sunt mai întai cei mai buni practicieni.
Prin activitatea pe care o desfășor am căutat să înțeleg omul și în special persoanele aflate în nevoie, din mai multe perspective și uneori simultan, îndeplinind pe rând și ierarhic diferite atribuții și funcții: voluntar, educator social (Terre des Hommes Elveția), asistent social (centrul maternal Sinergii, Fundația Familia și Ocrotirea Copilului, Asociația CRED, Medicines sans Fronteieres Belgia), coordonator (Centrul de Consiliere Mamă-Copil), manager programe sociale, trainer, președinte executiv (Asociația ANGEL), evaluator-supervizor (Fondul Român de Dezvoltare Socială, FDSC, CRCR, consultant & trainer (World Learning, World Vision), vicepreședinte Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, membru în CESE, membru în biroul secțiunii SOC a CESE, membru al grupului de economie socială al CESE, membru în grupul de monitorizare politic CDR&CESE (Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European).
Am activat și am colaborat în multe organizații neguvernamentale sau administrator de fonduri, reușind să acoper prin activitatea mea aproape toată paleta de servicii sociale: de la centre de zi, centre de consiliere, centre maternale, apartamente sociale pentru tineri, rețele de asistenți maternali, adăposturi de urgență, programe de educație și prevenire până la programe de educație continuă a adulților, programe de formare, evaluare și supervizare, programe de advocacy. Sunt co-autor al Manualului Lucrătorului Social din România editat de UNICEF.
În cariera mea am activat în aproape toate tipurile de programe și am acompaniat social aproape toate tipurile de beneficiari aflați în nevoie. Interesele oamenilor simpli și a beneficiarilor cu care am lucrat sau lucrez am urmărit să le promovez atât în activitatea mea cotidiană cât și în legislația națională și europeană.
3. Pe pagina dumneavoastră web www.eugenlucan.eu am remarcat un motto: “Unity in Diversity”, pe care eu îl asociez cu definiţia multiculturalităţii, o temă de mare interes şi actualitate pentru politicienii americani. Ce reprezintă pentru dumneavoastră unitatea în diversitate?
Unitate în Diversitate reprezintă acel ansamblu de valori universale care sunt Binele, Frumusețea, Armonia, Înțelepciunea, Bunătatea, Iubirea, Compasiunea, Libertatea, Curajul, Adevărul care se exprimă, axiologic vorbind, plenar ca principiu unitar al Perfecțiunii Totului, dar care iau forme particulare în funcție de spațiu, cultură sau context. Aș putea afirma de exemplu că Sfinxul din Bucegi este în esență la fel de frumos și misterios precum Stonehenge din UK sau Grand Canyon din SUA.
Eu cred că raportarea nu trebuie să se oprească doar la contextul multiculturalității, aceste valori axiologice cred că sunt valabile de exemplu și în spațiul social: Binele ca valoare sau Bunăstarea se pot manifesta divers chiar și în plan economic sau social prin mai multe idei de afacere sau mai multe tipuri de programe sociale adaptate la un context comunitar, uman, local sau social particular.
Derapajele apar când, deși există o diversitate de forme de exprimare în diferite planuri, nu există un fundament de valori și promovăm o cultură, idei sau programe pentru interese meschine sau prea personale, din orgoliu sau egoism, răzbunare, ură, indiferență sau din alte motivații care nu au legatură cu Binele sau Armonia generală. Acest “Unity in diversity” ar trebui să confere o Unitate în Spirit locuitorilor acestei planete care să ne ajute să trăim cu toții mai responsabili, mult mai bine, în armonie unii cu alții precum și cu Natura care ne găzduieste cu atâta generozitate, bunăvoință și chiar îngăduiță. Ori, eu cred că atunci când în diversitate oamenii vor înțelege aceste valori unitare și fundamentale ele existenței, vom face mari progrese ca umanitate în mod global. La urma urmei, eu cred că respectând aceste valori, respectăm Viața și legile ei intrinseci de a fi.
4. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre Asociaţia Angel, iniţiative Angel de succes şi ce proiecte inedite derulaţi acum?
Misiunea Asociației ANGEL este de a promova bunăstarea şi armonia copilului, individului, familiei si a comunităţii, de a promova drepturile omului, protecția mediului, valorile culturale și spirituale. Asociația ANGEL ajută persoane în situaţii de dificultate, indiferent de natura şi cauza acestora, pe teritoriul naţional şi în afara lui.
O initiativă inedită și pentru diaspora românească este ziarul electronic al asociației care are peste 2000 de abonați la newsletter (AngelPress). Acest cotidian electronic îl găsiți pe www.angel.org.ro și are o secțiune ROmania unde promovăm personalitățile și valorile românești din țară sau de pe mapamond. Americanii, deși au o industrie aviatică înfloritoare, pot descoperi aici de exemplu că primele invenții în acest domeniu au fost făcute de românii Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă. (Mai multe detalii găsiți aici: http://www.angel.org.ro/mod_noutati_stiri-71-407–ROmani-celebri-sau-cand-uneori-e-martor-doar-tacerea)
Ca să raspund la ultima parte a întrebării pot spune că în momentul de față ne focalizăm în special către programe sociale, derulăm servicii social-comunitare în sprijinul familiilor și adulților străzii. Construim o casă socială pentru 8 copii ai străzii lângă București și avem un Centru de Urgență pentru persoane fără adăpost la Tg.Neamț. Mai multe detalii despre programele asociație găsiți pe www.angel.org.ro în secțiunea Programe. Aceste două programe sociale au constituit modele de bună practică în urma cărora am propus conducerii CESE avizul SOC 408 Homelessness, care după cum știți a fost deja votat de membri în unanimitate. Pornind de la programe în derulare și de la date factuale, să inițiezi o dezbatere și o legislație adecvată la nivel european în benenficiul celor mai dezavatajate categorii de persoane, reprezintă în opinia mea un rezultat bun. Aceasta face parte din mandatul pe care mi l-am asumat în fața beneficiarilor cu care lucram și a societății civile din România.
5. Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră la Bruxelles? Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi susţinut în calitate de membru al comisiei SOC Employment, Social Affairs and Citizenship?
Analizez documentele europene și avizele CESE. Pregătesc amendamente atunci când e cazul. Particip la grupurile de lucru care redactează drafturile proiectelor de aviz care vor fi supuse adoptării. Mă întâlnesc cu reprezentanți ai unor rețele europene a ONG-urilor în funcție de tematica grupurilor de lucru în care sunt implicat. Diseminez informația pe site-ul organizației sau pe blogul-urile personale pentru a primi feedback-uri de la organizațiile din țară. Această muncă nu e numai la Bruxelles, o pregătire adecvată o realizezi și ăn țară. Cea mai importantă contribuție o ai atunci când ești raportor al unui aviz European care se elaborează în cadrul Comitetului.
Cele mai importante proiecte sunt avizele din cadrul secțiunii SOC (Employment, Social Affairs and Citizenship) la care am fost raportor și care au fost adoptate cu majoritate în sesiunile plenare ale CESE. Acestea sunt:
SOC 335 Mediile fără fum de tutun în care atrag atenția, în calitate de raportor, că peste 19.000 de cetățeni europeni mor prematur în Europa datorită expunerii la fum de tutun secundar (sau cum mai este denumit: fumat pasiv) și că e nevoie ca în legislatia europeană să existe un grad mult mai mare de protecție în special pentru copii, adolescenți și tineri, precum și pentru muncitorii care lucrează în industria hotelieră și de divertisment.
· SOC 408 Homelelessness este un aviz din proprie initiațivă cu o largă participare românească având președinte de grup, expert și raportor români. Am avut plăcerea să facilitez și o expoziție a unui artist român, Vasile Gabi Grama de la Asociația SAMUSOCIAL, în cadrul unor audieri publice pe care le-am avut la Bruxelles pe această temă. În acest aviz în calitate de raportor am sugerat CESE să recomande Comisiei și instituțiilor europene extinderea și focalizarea fondurilor structurale (FSE+ERDF) către analiza fenomenului persoanelor fără adăpost (homelessness) și, în special, pentru construirea de locuințe permanente în fiecare localitate și ca politicile de combatere a sărăciei destinate persoanelor fără locuință, să se evidențieze valoarea dreptului la locuință ca un drept fundamental. E nevoie să se dezvolte o strategie europeană ambițioasă privind eradicarea fenomenului social al persoanelor private de adapost (homelessness) care să sprijine statele membre în dezvoltarea unor strategii naționale eficiente.
Aceste avize au fost deja publicate în Monitorul Oficial al UE. Le puteți găsi pe site-ul CESE: http://memberspage.eesc.europa.eu/Detail.aspx?id=2021513&f=2&s=0&o1=0&o2=0&o3=0&inst=CES&co=RO
6. Ce părere aveţi despre introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din diaspora? Consideraţi că legea, în forma actuală, întruneşte condiţiile de siguranţă necesare, astfel încât voturile prin corespondenţă să nu poată fi fraudate?
Din câte știu în prezent, doar cel mult 5% -10% dintre românii aflaţi în străinătate pot vota, şi asta din cauza distanţelor foarte mari până la secţiile de vot. În opinia mea acest proiect ar putea rezolva problema distanţelor şi va oferi tuturor şansa de a vota aşa cum le dictează conştiinţa. Eu cred că orice român din diaspora trebuie să aibe șansa să voteze.
Politicienii aleși și de ei, îi vor determina sau nu să se întorcă în țară sau să rămână mai departe să muncească și să trăiască în străinătate. Reticența față de nesiguranța evaluării corecte a voturilor reiese și dintr-un sondaj Gallup realizat pentru Fundația Soros și publicat în noiembrie 2011, 59% dintre români nu sunt de acord cu votul prin corespondență, iar 63% nu vor vot prin internet. Proiectul prezintă destule elemente de siguranță de la momentul introducerii plicurilor în urne, dar nu oferă garanții până la acel moment. Votul e secret când îl exerciți în cabina de vot, prin votul exercitat prin corespondență acest element poate să dispară. Rezultatul corectitudinii evaluării voturilor depinde în opinia mea și de secretariatele secțiilor consulare și diplomatice care girează acest proces “al primirii votului prin corespondență”. Ar trebuie să fie prezente ONG-uri care să monitorizeze procesul inclusiv în etapa primirii corespondenței, și nu doar în ziua votării când se deschid urnele și corespondența. Proiectul legii votului prin corespondență propus de către Teodor Baconschi a fost aspru criticat de către opoziție. De asemenea, și UDMR, partener al PDL în coaliția de guvernare, se opune adoptării acestuia. Vom vedea dacă PDL va obține majoritatea.
7. Restricţiile de muncă impuse românilor de 11 dintre statele membre UE sunt o dovadă că nu toate ţările membre au acelaşi statut şi aceleaşi drepturi? Cât de mult contează “vocea” României în angrenajul European şi câtă “greutate” au propunerile româneşti?
Eu le-aș numi și un examen de maturitate al construcției europene în care trebuie să înveți să-ți respecți și partenerii aparent “mai mici”. Deși România e țară membră a UE, 9 din cele 11 state au dorit să notifice CE privind prelungirea restricțiilor de muncă după data de 01.01.2012. Nouă dintre cele 11 state membre care menţineau restricţii pe piaţa muncii au trimis notificări până la data de 31 decembrie: Marea Britanie (24 noiembrie), Irlanda (15 decembrie), Germania (21 decembrie), Belgia (22 decembrie), Franţa (23 decembrie), Luxemburg (22 decembrie), Malta (22 decembrie), Olanda (23 decembrie) şi Austria (22 decembrie). Celelalte două state, respectiv “Italia şi Republica Cehă au informat Comisia că vor aplica integral legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă începând cu data de 1 ianuarie 2012”, potrivit informațiilor precizate de CE. Comisia reaminteşte că “în orice caz, toate restricţiile care mai sunt în vigoare trebuie să fie abolite până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2013”. Potrivit dispoziţiilor Tratatului de Aderare, restricţiile privind libera circulaţie a forţei de muncă din cele două state membre – România şi Bulgaria – ar fi trebuit să ia sfârşit, în principiu, odată cu data de 31 decembrie 2011 deoarece statul membru care restricţiona accesul la data de 31 decembrie putea să continue această restricţionare şi după această dată, pentru încă maximum doi ani, doar în cazul unor distorsiuni serioase pe propria piaţă a muncii sau a unor riscuri serioase în acest sens şi doar după notificarea Comisiei asupra deciziei de continuare a restricţionării. Problema e că nu se definește foarte clar ce înseamnă “distorsiune serioasă”. Notificarea trebuia să fie transmisă înainte de data de 1 ianuarie 2012, iar în absenţa ei se aplică automat legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă. Comisarul Andor are în vedere să prezinte comentarii asupra notificărilor primite de la statele membre şi asupra evaluărilor şi datelor prezentate de acestea în cadrul unei reuniuni viitoare a Consiliului miniştrilor UE de resort.
Din punctul meu de vedere aceasta arată o slabă transpunere și implementare a legislației europene actuale cu privire la libera circulație a forței de muncă și în special în privința Directivei 2004/38/EC privind dreptul cetățenilor europeni și al membrilor familiilor lor de a circula și de a-și stabili resedința liber în Uniunea Europeană. La nevoie, Comisia ar putea să-și exercite dreptul de a iniția procedurile legate de încălcarea legislației (“infringement”) împotriva statelor membre care nu respectă această legislație.
Există voci românești în Parlamentul Europei care luptă pentru drepturile muncitorilor români și bulgari. Rezoluția elaborată de Traian Ungureanu (PPE, PD-L) și adoptată prin ridicare de mâini notează faptul că nu s-au înregistrat efecte negative în acele state membre care au permis accesul pe piața muncii a forței de muncă din statele membre care au aderat în 2004 și 2007. “Toate statele membre ale UE trebuie să permită accesul bulgarilor și românilor pe piața forței de muncă până la sfârșitul lui 2011” se spune în rezoluția adoptată de Parlamentul European, marți, 25 octombrie. O rezoluție adoptată în PE “are greutate”, dar în condițiile crizei economice multe țări se scuză deși mai mult din 1% din PIB-urile naționale sunt realizate de mucitorii români sau bulgari.
8. Lipsa unor acorduri bilaterale româno –americane conduce la o serie de probleme specifice pentru românii din America. Unele modelele europene ar putea fi extrapolate şi pentru SUA? De pildă recunoaşterea vechimii în muncă din România şi/sau cumularea ei cu cea din SUA; echivalarea diplomelor universitare; preschimbarea permiselor de conducere româneşti. Aceste aspecte sunt frustrante, mai ales pentru că există reglementari similare pentru alti cetăţeni europeni (francezi şi germani). Românii din America pot spera ca într-o zi să aibă drepturi egale cu alţi cetăţeni ai Uniunii sau vor rămâne mereu cetăţeni europeni “de mâna a doua”?
Atât timp cât există un proces european de recunoaștere reciprocă a diplomelor în interiorul UE, mă aștept ca în viitor românii să fie tratați de către partenerii din SUA în primul rând ca cetățeni europeni. Școala românească are tradiție, și românii acolo unde au ajuns sunt apreciați profesional. Se vorbește deja în zona statelor care au adoptat moneda euro de o “Europă cu două viteze”. Asta ar putea afecta imaginea Europei și a românilor care probabil vor fi incluși în categoria cetățenilor europeni “de mâna a doua” în virtutea unor inerții mentale regretabile. Eu cred ca NU e imperios necesar să avem aceleași drepturi, ci să fim tratați cu demnitate și respect de către statul american ca oricare cetățeni europeni.
9. Aveţi o experienţă bogată în programe de asistenţă socială. Ce şanse au românii din SUA care doresc să adopte un copil din România? Există şanse de simplificare a procedurilor de adopţie internaţională, sau măcar facilităţi pentru cetăţenii americani de origine română?
Adopțiile internationale au fost oprite acum mulți ani când raportoarea pentru România, doamna Nicholson, a sugerat stoparea lor ca și condiție obligatorie a țării noastre pentru a intra în UE. În 2011 a existat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției care a trecut de votul parlamentarilor din Camera Deputaților, fără să aducă modificări substanțiale sau facilități pentru cetățenii de origine română. Procedura de adopție se poate începe cu o mai mare celeritate pentru a evita situațiile când copiii sunt instituționalizați pe perioade lungi de timp, dar în continuare au prioritate adopțiile naționale. Din această perspectivă românii din SUA care și-au păstrat cetățenia ar avea șanse să adopte, dar exigențele s-au mărit în sensul că trebuie să demonstreze că au reședință în România pe o perioadă mai mare de timp. Prin articolele anexate la noua lege se înțelege cetăţenii români cu domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele douăsprezece (12!!!) luni anterioare depunerii cererii de atestare ca familie adoptativă. Pentru orice alte informații sunt deschis la precizări în detaliu.
Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes în tot ceea ce intreprindeţi pentru România Europeană şi cetăţenii ei.
(va urma)
