Arc poetic transatlantic EMINESCU – POE sărbătorit prin imagine
Într-o lume mercantilă opera unui artist probează calitatea crezului său, deşi între statutul de valoare estetică şi opera comercială va exista întotdeauna o “rivalitate” înţeleasă şi luată în consideraţie în special de critica de specialitate şi mai puţin de opinia publică (incluzând aici şi pe “consumatorii de artă”).
Am descoperit-o pe artista plastică IRINA IOSIP întâmplător, datorită conexiunilor de pe Internet, dar revelaţia mea asupra posibilităţilor sale de expresie plastică a avut loc abia în preajma manifestării “Arc poetic transatlantic: MIHAI EMINESCU – EDGAR ALLAN POE” din 16 ianuarie (o premieră în România, când pentru prima dată această manifestare a avut loc în intervalul dintre zilele de naştere ale celor doi mari poeţi /Eminescu , 15 ianuarie, Poe, 19 ianuarie/ ).
PICTURĂ, GRAFICĂ SATIRICĂ, JURNALISM ; acestea sunt trăsăturile definitorii ale universului de preocupări al artistei plastice IRINA IOSIP, care a realizat afişul manifestării
Arc poetic transatlantic: EMINESCU – POE” din 16 ianuarie, 2014.
Artista a probat un profesionalism desăvârşit întrucât şi-a propus iniţial un obiectiv la care a trebuit să mai adauge ceea ce viaţa face uneori să devină priorităţi pentru noi atunci când ne aşteptăm mai puţin; dispariţia poetului TRAIAN T. COŞOVEI ne-a determinat, ca fundaţie, să includem pe genericul ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS” nu doar „În amintirea prozatorului MIRCEA NEDELCIU „ , ci şi „În amintirea poetului TRAIAN T. COŞOVEI”.
Ca atare Irina Iosip a avut de adăugat încă o imagine la imaginile legate de EMINESCU, POE şi MIRCEA NEDELCIU: imaginea lui TRAIAN T. COŞOVEI (care a avut funcţia onorifică de Director Executiv al Fundaţiei cultural HESPERUS).
Deşi a lucrat “contra cronometru”, artista plastică IRINA IOSIF ne-a adus poate cea mai frumoasă conexiune ce se putea stabili sub genericul „Arc poetic transatlantic”: imaginile lui EDGAR ALLAN POE şi MIHAI EMINESCU, la care a adăugat, din genericul ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS”, imaginile lui TRAIAN T. COŞOVEI şi MIRCEA NEDELCIU, toate acestea sub forma afişului manifestării de debut a ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS”, “Arc poetic transatlantic: MIHAI EMINESCU – EDGAR ALLAN POE”.
Multă lume s-a întrebat care va fi fiind “conexiunea” dintre MIHAI EMINESCU, EDGAR ALLAN POE, TRAIAN T. COŞOVEI şi MIRCEA NEDELCIU. Dacă la primii trei se poate găsi mai uşor o conexiune (fiind vorba despre poeţi), includerea celui de-al patrulea nume va fi nedumerit. Aici ar trebui să citez din intervenţia scriitorului EMIL LUNGEANU (Membru al Comitetului de Conducere al Filialei de Proză a Uniunii Scriitorilor, Secretar general de redacţie al revistei Literatorul ), care, vorbind din partea conducerii Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (locul desfăşurării manifestării din 16 ianuarie, 2014) , aprecia faptul că includerea numelor lui Traian T. Coşovei şi al lui Mircea Nedelciu pe genericul ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS” reprezintă un semn de generozitate literară şi culturală (pentru a reaminti, iar pentru cei mai tineri a da posibilitatea să descopere, contribuţia celor doi scriitori la structurarea arhitecturii de valori a literaturii româneşti contemporane şi nu doar a generaţiei din care făceau parte).
Referindu-se la EDGAR ALLAN POE, unul dintre cei care l-au cunoscut bine pe marele poet american (C. Chauncey Burr, “Character of Edgar A. Poe”, Nineteenth Century, V, February 1852, pp 19-33) spunea : “Of all authors, ancient or modern, Poe has given us the least of himself in his works. He wrote as an artist.“ Această aserţiune este valabilă şi pentru MIHAI EMINESCU şi, prin extensie, şi pentru cei doi scriitori incluşi pe genericul ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS”.
Ediţia a X-a a “Zilelor HESPERUS” are pe generic numele celor doi scriitori români dispăruţi prea devreme, Traian T. Coşovei şi Mircea Nedelciu (şi la toate manifestările HESPERUS din 2014 vom invoca aceste nume), iar faptul că lansarea ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS” a avut loc în ianuarie, anul acesta, ne-a prilejuit organizarea unei manifestări EMINESCU – POE în premieră în România (era pentru prima dată când se organiza o manifestare EMINESCU – POE în intervalul dintre zilele de naştere ale celor doi mari poeţi; de obicei toate manifestările se concentrează până la ziua de naştere a lui MIHAI EMINESCU, 15 ianuarie, iar pe 19 ianuarie, ziua de naştere a lui EDGAR ALLAN POE, manifestările se concentrează …în Statele Unite. Dar fiindcă o scădere a manifestării din 16 ianuarie a fost şi lipsa prezentării unui istoric al Fundaţiei culturale HESPERUS (implicit al manifestărilor intitulate “Zilele HESPERUS”), fapt remarcat de criticul şi Profesorul universitar Dr. ION BOGDAN LEFTER, prezentarea acestor date esenţiale pentru înţelegerea demersului cultural din 16 ianuarie s-a făcut în grabă de către Preşedintele Fundaţiei culturale HESPERUS, imediat
după observaţiile critice emise (care au vizat şi un anumit “festivism” al înmânării diplomelor HESPERUS). Dacă Fundaţia culturală HESPERUS ar fi dispus de fonduri probabil că altfel ar fi…
Revenind însă la ceea ce manifestarea de debut a ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS” (care a avut loc pe 16 ianuarie, 2014, sub genericul „Arc poetic transatlantic: MIHAI EMINESCU – EDGAR ALLAN POE”) a reuşit să aducă în lumina reflectoarelor /calde mulţumiri realizatorului TV Ciprian Vasilescu, ce va oferi secvenţe din această manifestare într-o emisiune a sa, precum şi jurnalistei Carmen Săndulescu, de la Radio România Internaţional, ca şi fotoreporterilor Ileana Tipuriţă şi Mihaela Cazan/ , dorim să încheiem această relatare cu satisfacţia întâlnirii cu universul plastic al artistei IRINA IOSIP (care, din extremă modestie, nici nu a dorit să aibă vreo intervenţie pe 16 ianuarie, preferând să „vorbească” prin imagini) ; dincolo de plusurile şi minusurile unei manifestări EMINESCU – POE în premieră , dincolo de faptul că dificultăţile tehnice legate de conexiunea la Internet a laptopului de la Biblioteca Metropolitană Bucureşti au dus la “ratarea” genericului de final, alcătuit din două VIDEOCLIPURI remarcabile, care vi le oferim măcar aici, prin “coordonatele” de pe YOU TUBE” … celebra “Annabel Lee”, scrisă de EDGAR ALLAN POE http://youtu.be/C4bb_6MmgZo şi nu mai puţin celebra “Sara pe deal”, scrisă de MIHAI EMINESCU (în interpretarea lui TUDOR GHEORGHE) http://youtu.be/cXAZ-uQ8WVw … dincolo de cuvinte şi de amintirile legate de o premieră, rămâne UN AFIŞ semnat de artista plastică IRINA IOSIP, care celebrează valori incontestabile ale literaturii şi culturii din cele două ţări aflate pe două continente despărţite de Atlantic. Sau UNITE de Atlantic.
Intervenţia Corinei POPESCU la manifestarea în premieră
Profesor doctorand Corina POPESCU a avut o intervenţie concisă, extrem de sobră şi totuşi – ideatic vorbind – sclipitoare, în care s-a referit la publicaţia “Cronica Fundaţiilor”, editată de Fundaţia Internaţională “Mihai Eminescu”. A realizat practic o “radiografie” a acestei prestigioase publicaţii, oferind detalii despre istoricul, paleta tematică şi colegiul redacţional.
La manifestarea “Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe” din 16 ianuarie, 2014, de la sediul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (o premieră în România ca organizare în perioada dintre zilele de naştere ale celor doi mari poeţi, Mihai Eminescu /15 ianuarie/ şi Edgar Allan Poe /19 ianuarie/ ) , Corina POPESCU a adus în lumina reflectoarelor o publicaţie culturală specializată pe exegeza eminesciană, cu referire expresă la “Conica Fundaţiilor” numărul 65, anul XII, ianuarie, 2014 (din sumarul căreia menţionăm “Eminescu în actualitate“, “O analiză a fizionomiei etnice a lui Mihai Eminescu” de Gheorghe Bucur, “Semnificaţia geopolitică a reunirii românilor“ de Gheorghe Văduva, Seratele “Eminescu jurnalistul”, “Sonetele lui Eminescu” de Radu Cange ). Corina POPESCU a semnalat şi apariţia rubricii “Arc poetic transatlantic: MIHAI EMINESCU – EDGAR ALLAN POE” de Ioan Iacob, o rubrică ce îşi propune să analizeze, dincolo de coincidenţe, lucrurile care îi apropie, în plan axiologic, pe cei doi mari poeţi: ambii au avut standarde estetice extreme de înalte şi ambii au reuşit, în relativ scurta lor existenţă, să creeze o operă ce a depăşit cu mult coordonatele epocii romantice în care ei au apărut.
Dincolo de intervenţia legată de “Cronica Fundaţiilor”, trebuie menţionată şi activitatea plurivalentă (cadru didactic, editor, consilier editorial) a Corinei POPESCU, un exemplu de dăruire pe tărâm didactic, pedagogic şi cultural. Fundaţia culturală “HESPERUS” a fost onorată de această participare în premieră la “Zilele HESPERUS” a unei personalităţi care duce mai departe, cu rigoare, generozitate şi profesionalism, o misiune culturală strălucit ilustrată de mari înaintaşi.
Proiecte HESPERUS pentru 2014
Primul care urma să vorbească despre proiectele ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS” din 2014 era scriitorul şi compozitorul MARIN VOICAN GHIOROIU (convenisem să semnaleze într-un minut apariţia cărţii sale CU ANTON PANN în cârciumioară ”La Deşliu”, Bucureşti, Editura muzicală, 2013 şi a C.D.-lui „ARONII ÎN LUMINĂ” al solistei Ansamblului “Ciocârlia“ al M.A.I. RODICA ANGHELESCU; iar restul intervenţiei să fie consacrat proiectului “Ziua HESPERUS dedicată tradiţiilor”, la care urma să fie moderator şi care este programată să aibă loc în contextul sărbătorii româneşti a Dragobetelui; fascinat de luminile echipei ce filma pentru un post privat de televiziune precum şi de ambianţa deosebită a sălii Auditorium a Bibliotecii Metropolitane, Marin Voican Ghioroiu a vorbit mai multe minute despre cartea sa şi nu a rezistat să nu ofere celor prezenţi şi un fragment dintr-un cântec al lui Anton Pann care nu avea nici o legătură cu specificul manifestării EMINESCU – POE; iar proiectul “Zilei HESPERUS dedicată tradiţiilor“ a fost expediat într-un minut).
Despre proiectul “Ziua HESPERUS dedicată artelor plastice” IRINA IOSIP nu a dorit să vorbească deocamdată, iar colegul meu de doctorat, GHEORGHIŢĂ CIOCIOI (a lipsit de la manifestare, având o lansare de carte la editura unde este angajat), m-a rugat să consemnez faptul că va fi moderatorul „Zilei HESPERUS dedicate vieţii spirituale” (undeva înaintea sărbătorilor pascale).
Finalul intervenţiilor din 16 ianuarie a aparţinut unei invitate de la Londra, doctoranda VICTORIA BALTAG, care a semnalat, între altele, necesitatea ca traduceri din MIHAI EMINESCU să existe în numar cât mai mare în Marea Britanie (şi, în general, în spaţiul anglofon) pentru ca marea valoare a poetului român, european şi universal MIHAI EMINESCU să fie accesibilă şi celor care nu vorbesc limba română.
Mesaje din Statele Unite ale Americii
Cu ocazia debutului ediţiei a X-a a “Zilelor HESPERUS. În amintirea poetului Traian T. Coşovei şi a prozatorului Mircea Nedelciu” – care a însemnat, pentru luna ianuarie, o manifestare EMINESCU – POE în premieră în România (evenimentul a avut loc, pentru prima dată, în intervalul dintre zilele de naştere ale celor doi mari poeţi) – s-au primit şi câteva mesaje din Statele Unite ale Americii.
“Ca român aflat departe de casă port cu drag în suflet şi în minte versurile lui Eminescu… Când uneori visez la satul natal, la locurile dragi din România, versurile lui Eminescu mă acompaniază în visarea mea. Poezia lui a fost, este şi va fi cât se poate de actuală. Versurile lui nu s-au învechit o dată cu trecerea timpului… noi , românii, le folosim fie că este vorba de dorul de natură, dorul de iubită, sau repulsia faţă de clasa politică, când spunem “Unde eşti tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei…?!”
Marian Petruţa, Preşedintele N.A.R.P.A. /North American Romanian Press Association din Chicago este asociaţia profesională a jurnaliştilor din presa Americano-Română din CANADA şi Statele Unite /
‘I am very excited to learn about the marvelous cultural event organized by Ioan Iacob celebrating the lives and work of Eminescu and Poe. Perhaps above all other nineteenth-century U.S. writers, Poe insisted that his work be understood as non-national, that the “world stage” was the only appropriate forum for the “literary histrio.” In my own recently published book, Poe and the Subversion of American Literature: Satire, Fantasy, Critique (see: http://www.bloomsbury.com/us/poe-and-the-subversion-of-american-literature-9781623564278/ ), I argue that Poe’s writings undermine the emerging national literature and proleptically subvert twentieth-century American Studies. The comparative literary approach to Poe strikes me as the best route, and events such as this important one that encourages comparison of the great Romanian poet and Poe can only enhance Poe Studies more generally. It should be an amazing cross-cultural moment! Dr. Robert T. Tally Jr. Department of English
Texas State University
Am primit un mesaj şi din partea noului Preşedinte al Asociaţiei de Studii Poe din Statele Unite ale Americii, dar asupra lui merită să zăbovim mai mult şi o vom face în ultima parte a acestei relatări despre manifestarea EMINESCU – POE din 16 ianuarie, 2014 (o premieră în România ca dată a organizării, între zilele de naştere ale celor doi mari poeţi, Eminescu /15 ianuarie/ şi Poe /19 ianuarie/ ).
