Legătura ființei umane cu pământul se realizează în principal prin intermediul aparatului digestiv, care absoarbe energia terestră aflată în alimente și o unește cu elementul de întreținere a combustiei, oxigenul, prezent în atmosfera planetară. Astfel, aerul, apa și pământul se contopesc datorită focului stelar aflat la nivelul tubului digestiv. În continuare, transformări plasmatice profunde se produc prin arderi ce descompun alimentele în structurile fundamentale ale nutriției: proteinele, sau cărămizile fundamentale ale vieții, lipidele, sau cimentul care asigură coeziunea, și glucidele, ce întrețin focul vieții.
Prin această lecție neprețuită, marele univers ajunge să se reflecteze în noi prin intermediul angrenajului delicat al digestiei, prin care se preiau structurile fundamentale ale cosmosului pentru a fi transpuse în țesătura complexă a corpului omenesc. Similar privirii prin lentilele unui telescop, transformarea alimentelor în substanțe nutritive proiectează nemărginirea macroscopică în spațiile minuscule ale infinitului mic prezent la nivelul celulelor. Prin acest act profund al susținerii vieții, misterele existenței se descoperă în toate splendoarea lor. Vibrații profunde de înaltă frecvență sunt emise constant din acest miez cald în care energiile primordiale sunt descătușate sub forma lor elementară prin căldura ce dezintegrează structurile fundamentale în compuși moleculari și atomici.
Prin acest act sublim al asimilării alimentelor, se destăinuie într-o manieră intuitivă geneza lumii și sunt anunțate mecanismele ascunse ce vor realiza marele salt al umanității în noul ev. Mai precis, digestia alimentelor ne trimite la perioada formării universului, când din haosul primordial s-au închegat marile sisteme pe care le vedem astăzi și cărora le atribuim o vechime de miliarde de ani. În aceeași măsură, tot pe baza observării aceluiași fenomen, putem viziona refacerea cosmosului degradat prin reluarea actului primordial al creației.
Această forță regeneratoare de excepție va descompune la nivel elementar tot ce există și va recombina sub o nouă formă întreaga existență. Astfel de fenomene cosmice grandioase, marcate prin creație și regenerare, sunt obligatoriu însoțite de conversia masei în energie pe baza descompunerii și recompunerii structurilor stabilite ale materiei și energiei. Astfel, cuantele de materie, cum ar fi atomii și moleculele, devin vibrații fotonice, adică în cuante de lumină de foarte înaltă frecvență. Ordinea devine haos pentru scurt timp sub forma unui foc stelar general, însă numai pentru a oferi material pentru o nouă creație. Reciproc, în procesul compunerii, situația se inversează printr-un proces magnific de conversie a energiei în masă, când lumina devine din nou materie, dar sub o formă diferită, renăscută din focul stelar al vibrațiilor electromagnetice de mare putere, ce topesc haosul și reclădesc o ordine nouă, superioară celei existente.
La scară restrânsă, dar de data aceasta mediată biochimic și bio-electromagnetic, în procesul digestiei are loc descompunerea materiei alimentelor în substanțe chimice elementare, activitate însoțită de conversia maximă a acestora în energie calorică, electrică și electromagnetică. Gestiunea acestui tainic proces de conversie are loc în cavitatea abdominală sub acțiunea enzimelor produse de către organele direct implicate: intestinele și glandele anexe, în genul ficatului, pancreasului și splinei.
Ulterior, acești combustibili primordiali sunt preluați și transportați la toate organele prin intermediul hematiilor, adică al celulelor roșii, care circulă necontenit pe magistralele mari și mici formate din vase de sânge dispuse în tot corpul. Acești cărăuși energetici minunați livrează tuturor celulelor din organism combustibilul vital, fără de care metabolismul nu ar mai putea continua.
Mai departe, la nivelul țesuturilor din organe, are loc conversia inversă a substanțelor elementare, ce încorporează energia biochimică fundamentală, în nutrienți legați de activitatea specifică a acestora. Aici procesul este încheiat prin constituirea de noi celule și prin întreținerea structurilor apte să își îndeplinească pe mai departe misiunea. Energia biochimică eliberată devine astfel o bază trainică pentru constituirea noii materii vii, ce o înlocuiește treptat pe cea perimată, și pentru combustia arderilor de susținere a activităților fiecărui organ în parte.
Paralela ne devine astfel evidentă prin faptul că de fiecare dată când mâncăm chiar și cel mai umil aliment, un mic fragment din universul exterior se desprinde pentru a ne susține viața noastră cea de toate zilele. Aceste produse alimentare, pe care le tratăm ca pe niște obiecte ce ni se cuvin, ni se prezintă sub forma delicioaselor fructe, legume, semințe, cereale și condimente ce ne amintesc mereu despre legătura noastră cu marele univers.
Aceste articole, deseori ignorate privind importanța lor, sunt ulterior utilizate pentru a compune în interiorul nostru un nou fragment de univers. Visele noastre, cele mai înalte, dar și cele mai neînsemnate, depind direct de ceea ce se întâmplă în corpurile noastre, unde sunt realizate mereu noi celule, ce se prind trainic în țesăturile tainice ale corpului și minții. Și astfel, clipă de clipă, universul exterior se consumă continuu în favoarea noastră, pentru ca existența fiecăruia dintre noi să se desfășoare neperturbat mai departe pe cărarea fiecărei zile, pe care o dorim mereu nouă și proaspătă, pe drumul unei vieți de dorit cât mai lungă, și dacă este posibil, mai precis după Marele Salt, la nesfârșit!
